Unora le dă cu carul,
Creatorul când îi varsă,
Pe pământ, din burta mamei…
De ceilalți parcă nu-i pasă.
Și talent și frumusețe,
Dă la una, iar la alta,
Parcă nici n-a fost pe fază,
De te uiți, parcă cu dalta
A cioplit-o nu știu cine…
Să trăiască nici nu-i vine.

Drama existențială
Nu apare la-nceput…
Omul plin de bucurie
Și pe casă s-a suit,
N-avea cum să bănuiască
Că din pruncul așteptat,
Nu flăcău avea să crească,
Ci-o legumă într-un pat…
Cum mai vine, Doamne, asta?
Unuia-i dai bucuria,
Altuia îi dai năpasta!

Și așa își pune omul
Întrebări despre dreptate :
Dacă-n ceruri nu există,
Pe pământ, unde e moarte,
Cine vrei să-ți recunoască,
Dac-o ai, când tu o crezi,
Bruma-ceea de dreptate
Ce în veci chiar n-ai s-o vezi?

Uite, omului acesta,
Cu probleme chiar și el,
Nimeni nu i-a dat dreptate
Când, în goană, un tembel
Mort pe caldarâm pe fiu-i
L-a lăsat și a fugit,
El de an pomană-i face,
Infractorul nu-i găsit!

Dacă stai însă mai bine
Să gândești la ce se-ntâmplă,
Vei vedea că-n lumea asta
Explicația e simplă…
Fiecare vine-n viață
Cu o zestre personală
Într-un ADN înscrisă…
Unora le e fatală,
Dar, și-așa, în echilibrul
Cosmosului infinit
Toate sunt cu rost făcute,
C-un destin nedefinit.

26 aug. 2022, Vernești, Buzău, România-Georgeta Tudor

by

Referinţă Bibliografică

DESTIN NEDEFINIT/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 30 august 2022