OMUL CU INIMA CA O CHITAR
Manea Agheană era omul cu o inimă mare în care vibra iubirea, iubirea pentru toţi din familia lui, iubirea pentru prieteni, iubirea pentru cei care îl ascultă cântând, pentru ţară şi popor, iubire pentru chitara şi muzica sa. „Omul cu inima ca o chitară” era flacără, gând, cuvânt, sunet armonios, era visare şi aspiraţie la tot ce este frumos.
El ştia să dăruiască iubire şi se bucura de iubirea primită de la noi toţi. Cum să nu iubeşti un om cu atâta talent, cu atâta dragoste de cântecul românesc care lasă în suflet adânci fiori. Cu el, prin el, trăiam la cele mai înalte vibraţii ale sentimentelor, ne transfiguram prin cântec, cum se transfigura în faţa noastră şi interpretul Smarandache Agheană.
Harul pus de Dumnezeu în acest interpret ne face să-l preţuim foarte mult şi după plecarea lui la stele. Cântecele lui ascultate pe You Tube fac să ne încărcăm sufletul cu iubire de ţară, de limba română, de istoria neamului nostru.El avea inima cât chitara lui(instrument capabil să redea cele mai minunate sunete) şi adunase în ea atâta frumuseţe şi bucurie de viaţă. Cât ne lipseşte acum rezonanţa vocii sale în frumoasa sală a Centrului Cultural!
Epigramele create de d-l Smarandache Agheană ilustrează spiritul său de observaţie, înclinarea artistică spre umor, catrenele fiind oglinzi ale realităţii ce redau aspecte din viaţa socială, familială, politică, artistică. Ele au cele două versuri care realizează scenografia unei situaţii comice, criticând defecte, moravuri, obiceiuri, concepţii.Poanta finală stârneşte mereu râsul şi astfel, se realizează empatia autor, lector/auditor. Dacă epigramele pot schimba moravuri, atitudini, concepţii de viaţă, ele şi-au atins scopul.
Domnul Dumnezeu să-i dea odihnă şi pace veşnică şi nouă puterea de a învinge uitarea, păstrându-l mereu viu în inimile noastre!
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..