Cum  am  început  eu  a  scrie,

Vă  spun  ca-ntr-o  poezie :

Destinul,  este  scris  în  stele?

Viața  ne  este  dată -n  Dar!

Iubirea  este  singura  ce  poate,

Doar  ea,  să  le  ducă  toate!

Destinul, viața  și  iubirea,

Mereu,  mereu  m-au  fascinat.

Dar,  cum  să  scriu  eu  despre  ele?

Întâia  dată,  în  prima  carte,

Pe  pielea  mea  am  încercat!

Și  ce  frumos  am  debutat!!

Apare,  cartea  ca  o  Mare  Veste:

VIAȚA  MEA,  CA  O  POVESTE!!

Apoi,  am  dorit  mai  multe,

De  ce  doar  eu  să  fiu  în  carte?

Băieți  și  fete  am  găsit,

Și  s-au  pus  pe  povestit:

Destinul,  viața  și  iubirea

Pe  care  ei  le-au  trăit.

Vin  fetele  cochetele,

Se  pun,  frumos la  povestit

Destinul,  viața  și  iubirea

Pe  care  ele  le-au  trăit.

Au  povestit  atât  de  bine,

Că  apare  cartea  lor:

FETE  ȘI  DESTINE!

Băieții  nu  se  lasă  la  fete.

Se  pun  și  ei  pe  povestit

Exact  așa  cum  au  trăit,

Destinul,  viața  și  iubirea.

Nu  s-au  mai  dus  la  pescuit.

Așa  s-au  pomenit  cu  o  carte:

BĂIEȚI   ȘI  DESTINE!

După  ce  cărțile  au  apărut,

Și  au  fost  citite,

Apar, recenzii  și  păreri  frumoase.

Eu  nu  mă  pot  abține

Până  nu  le trec  pe  toate

Într-o  altă  carte:

Bucurii  și  zâmbete  în  pandemie?

La  titlu,  nu  mult  am  gândit

Că  a  fost  simpu  de  găsit!

Aici, vreau  să  trec  doar  bucurii

Așa  îmi  doresc, sigur,  eu

Deși,  este  tare  greu.

Pentru  că,  știu  că -n  viața  noastră

Avem  de  toate:  

Ușoare-grele,  bune- rele

Pe  care  le  ducem  mereu!

Apoi,  între  bucurii  voi  scrie,

Bancuri,  povestiri  și  glume

Să  mai  zâmbim,  deși  sub  mască,

Să  facem  haz  de  pandemie

De  plasa  ei  întunecată

Nu  lăsăm  cum  vrea  ea  să  fie!

Iubirea  e  cea  mai  frumoasă

Cu  toții  o  caută  de  zor,

Unii  iubesc  cu  patimă

Alții  o  iau  în  glumă,  doar!

Ea,  oricum  trece-n  zbor,

Peste  capetele  lor!

Viața  e  dură,  câteodată

Dar  e  și  frumoasă  deseori.

Cum  am  trecut  eu  peste ele

Apoi,  băieții  și  fetele

Le  găsiți  frumos  descrise

În  aceste  cărți!!

             Ce  am  dorit  eu  să  rețineți, citind  aceste  cărți?

             Că  destinul,  chiar  dacă  e  de  căpătat,

             Pentru  viață  și  iubire,  trebuie,  musai  luptat!

             Dar, și mintea  folosită,  care  este  o  minune,

             De  la  Dumnezeu  lăsată!!

Despre  mine:  născută  în Chișineu-Criș, județul  Arad, la  01.02.1956

• școala  primară  și  gimnazială  în  orașul  natal
• Liceul  Economic  la  Arad, 1971/1975
• 1975, 9 august,  mă  mărit  cu  nădăbanul  meu  Dănuț  Iuga
• Facultatea  de  Științe  Economice  la  Timișoara 1976/1980,  trei  ani  împreună  cu  omul  meu,  studenți  amândoi,  o  viață  super  fain!

Locuri  de  muncă: 

• Oct. 1980,economist  stagiar  doi  ani  la  Stațiunea  de  Cercetări  Agrozootehnice  din  Oradea, apoi  economistă,  până  în  feb 1990
• Feb 1990- sept 1990  Asociația  Viticolă  Biharia,  contabil  șef
• Banca  agricolă  Oradea  sept 1990-  aug 1999, economistă  birou  credite
• Aug 1999-ian 2000, economistă  la  Transilvania  General Import-export  SRL, (  compania  fraților  Micula)
•  Ian  2000- oct 2020 la SC Crișana  SA(  firmă  din  Compania  European  Drinks-TGIE SRL),  director  economic .

Cum  am  început  eu  a  scrie? V-am  spus  ca-ntr-o  poezie:

         După ce  am  citit  sute  de  cărți,  îmi   doream  tare  mult,  să  am  o  carte  a  mea,  a  vieții  mele  cu omul  meu. Mi-am  propus  când  ies  la pensie,  că  o  să  am  timp  și  o  să scriu.  Am  ieșit  la pensie  în  anul 2016, iunie, de la  SC  CRISANA  SA, unde  am  lucrat  cel  mai  mult,  dar  am  rămas  în  continuare    și  după  pensionare  până  în  anul  pandemiei   2020,octombrie.

         Totuși  în  această  perioadă,  după  pensie, într-un  fișier  din  calculatorul  meu,  am  început  să  adun  amintiri. 

         Iar  în  anul  pandemiei,   am  cerut  informații,  ajutor  de  la  scriitoarele- prietene, ale  căror  cărți  le-am  cumpărat  și  citit,  fete  găsite  pe  rețelele  de  socializare.  (Dar  toate  astea  le  descriu  în cartea următoare  cu  titlu, final  sau  provizoriu,  văd  eu:   Bucurii  și  zâmbete  în  pandemie.)

        Deci  în  anul  pandemiei  a  fost  o  nebunie  peste  tot, iar  eu având  amalgamul  de  amintiri,  de la  începutul  anului  m-am  ocupat  serios  de  scris,  simțind  atâta  bucurie  și  ce  frumos  îmi  ocup  eu  mintea!!!  După  ce  m-am  desprins  de serviciu,  din oct.2020, am  tras  tare  și  am  finalizat  cartea  iar în  18  ian.2021  a  apărut  ca  o  Mare  Veste:  Viața  mea,  ca  o  poveste.( foto 1)

        Din  discuțiile  cu  fete-scriitoare( prietene,  cât  le-am  fost  cititoare),  am  primit  fel  de fel  de  sfaturi,  care,  pe  bune  m-au  ajutat,  am  ținut  cont de  fiecare.  Am  ales  să  nu  merg  cu  o  editură,  să  fac  pe  cont  propriu,  am  zis  eu:   așa ,, de capul  meu,,!. Sigur,  am  bâjbâit  un  pic,  nu  știam  mersul  problemelor  ivite  dar  m-am  descurcat  cu  ajutorul  sufletului  meu,  omul  meu,  dragostea  mea,  soțul  și  prietenul  meu, Dănuț  Iuga, umanistul  meu!    Dar  și  o  prietenă  scriitoare,   pe  care  o  voi  pomeni  în  cartea  următoare, care  mi-a  făcut  coperțile  alea  frumoase  și  tehnoredactarea.  După  ce  mi  le-a  finalizat,  mi  le-a  dat  și  mi-a  spus  să  le  pun  pe  Facebook. 

       Postând  pe  pagina  mea,  m-a  uimit  câte  felicitări  am  primit,  că  atunci  când  m-am  dus  cu  omul  meu  la  tipar  și  am  fost  întrebată  câte  exemplare  facem, eu  din  prima  am  zis  200 bucăți. Omul  meu  m-a  privit,  nu  a  zis  nimic  atunci,  dar  acasă  m-a  întrebat  pe  ce  m-am  bazat  eu  de  am  comandat  atâtea  exemplare,  cui  le  voi  vinde? 

       După  ce  vine  cartea,  altă  muncă  mai  serioasă,  cu  promovarea  ei  pe  facebook,  apoi  colete,  distribuire  și  încasări.  Cartea  până  la  finalul  anului 2021  s-a  tipărit  în  450 exemplare,   în  26 ian 2022  am  mai  făcut  50  bucăți  că  nu  mai  aveam.  Deci  într-un  an s-au  tipărit  500  bucăți, care  m-au  costat    19  lei  pe bucată  de  aceea  le-am  dat  cu 20 lei/buc. Câștig  ca  lumea,  nu? Imediat  iese  suta  de  milioane!!!  Dar  stați  pe  loc: că  au  fost  și  oferite, dăruite,   pot  spune însă,  că  am  scos  jumate  din  cheltuieli,  dar  nu  pot  descrie  bucuria,  fericirea  mea  și  a omului  meu,  (ajutorul  meu  de  nădejde!) deci  bucuria  noastră!

      După  ce  am  terminat  de  scris  prima  carte,  mi-a  venit  ideea  că,  aș  putea  să mai  fac  o  carte  cu  fiecare  personaj  din cartea  mea,  așa  cum  am  zis  în  versuri:  de ce  doar  eu  să  fiu  în  carte?  Prima  dată  m-am  gândit  la  fete.  Nu  am  gândit  mult,  că  am  și  început  a  scrie. 

       Dar  cum  am  conceput-o  inițial:

       După  fiecare  fată  povestită,  destinul,  viața  și  iubirea  lor,  am  scris 10  cugetări,  10  bancuri,  glume.  Deci,  15 fete  cu atâtea  glume,  erau  cam  multe  pagini.  Și  vorbind  cu  o tanti  dragă  mie  Silvia  de  peste  80 de ani,  căreia  i-am  dat  să  corecteze  ce  am  listat,  cu  titlu  Fete,  destine  și  glume,  ea  m-a  influiențat  și  mi-a  zis  că  după  ce  citește  unele  fete  cu  viața  ce o au,  nu  îi  vine  deloc  să  râdă  sau  să  zâmbească,  deci  nu  își  au  rostul  glumele.  Așa  e  cu  influiența!!!!  Dar  pînă  la  urmă  m-am  bucurat,  că nu  erau   prea  multe  pagini.

         Gata,  am  șters  toate  glumele, cugetările  iar  la   09 sept  2021  au  apărut  Fete  și  destine.( foto 2)   A  urmat  distribuirea.  Prima  dată  am tipărit  doar  100 buc  care  s-au  epuizat  într-o  lună,  apoi  am  mai  tipărit    încă  100 buc,  în  12 oct 2021, iar acum  în  26 ian 2022  încă  50 buc.

        Până  acum, total,  din  9 sept2021-26 ian 2022  s-au  tipărit  Fete  și  destine , 250  bucăți.  Am cheltuit  7,7  lei/buc,  inițial  am  vândut  cele  200 cu 15  lei, dar  și  aici,  jumate  au  fost  dăruite. Iar  din  2022 cele 50 bucăți,  am  stabilit  cu  omul  meu  să le  vindem  cu  10  lei,  că  și  așa  lumea  e săracă,  fiind  încărcată  cu  facturi  și  alte  prețuri  mărite,  sau  sunt  dispusă  chiar  celor  care  iubesc  cărțile,  cititul,  cultura,  arta,  frumosul  în  general,  să  nu  iau  bani,  să  le  dăruiesc. 

       Nu  calculați  200 x 15 lei că  nu  iese  așa! Doar  jumate. Că  cele  dăruite, nu  se  pun  la calcule.  Câștig,  ca  lumea  nu?

      Dar,  omul  meu,  îmi  tot  pomenea  de  un  curent  filosofic  idealist, pătruns  și  în literatură,  :  ARTĂ  pentru ARTĂ!! Adică  înțelegeți?  Nu  pentru  câșig  le-am  făcut  ci  pentru:  artă  pentru  artă,  pentru  frumos!

        Apoi, m-am  gândit, că  eu  în cartea  mea  de suflet,  prima  carte,  am  și  băieți,  unde  sunt  și  băieții  mei. Și  ce  s-ar  face  fetele  singure,  la  fel  și  ce  s-ar  face  băieții  fără  ele???. Din  octombrie,  am  început  a  scrie  la  Băieți  și  destine, (foto 3)!  Vedeți  cum  au  venit  ideile? 

       Cartea  a  apărut  în  26 ian 2022,  în 200  exemplare. M-a  costat  o  carte 9  lei  și  am  stabilit  să  o  vindem  cu  10  lei. 

        Din  fiecare  carte  trebuia  să  trimit 7  buc  la  BNR, 5 buc  la  Bilblioteca  județeană,  apoi  am  mai  dat  și  la  alte  bilblioteci  în  țară,   unele  dăruite, deci   jumate  din  chltuieli  s-au  recuperat  iar  munca  mea  este  răsplătită  de  satisfacția  muncii,  plăcerea,  fericirea  ce o  simțim  eu  și  omul  meu,  bucuria  când  primesc  o  părere  frumoasă,  bucuria  când  văd  și  simt   dorința  de  a-mi  citi   cărțile  din  partea  celor  iubitori  de  frumos! 

        De  exemplu,  când  am  fost  la  pensiunea  Hanul  Brătcuței  pe  valea  cu  același  nume,  am  dăruit  vreo  zece  pe  acolo, la  patroana,  la  cele  două fete ale  ei,  ziceau  că  și  tatăl  lor  a  scris, ( scriitorul  Ioan  Țepelea,)  apoi  la  recepționeră,  femei  de  la  bucătărie. Îmi  amintesc  cu  drag  de  o  bucătăreasă,  care  a venit  sfioasă  la  masa  noastră  și  mi-a  spus:

• Nu  vă  supărați,  fiica  mea  de 16  ani,  tare  iubește  să  citească.  Pot  și  eu  cumpăra  o  carte  pentru  ea?

Vă  dați  seama  când  am auzit-o,  am  scris  dedicație  pe  numele  fetei  și  i-am  dăruit-o  ca  și  celorlalte,  adică  gratis.

     Așa  și  la  Hotel  Parc  din  Moneasa,  am  făcut, ziceam  eu  cu  omul  meu:,, lansare  de  carte,,  dar  cărțile   au  fost  dăruite  din  suflet.

     Și  în  luna  mai  2021 când  am  fost  internată  la  spital  cu  covid,  iar  am  dăruit  la  doctori,  asistente,  infirmiere,  după  ce  îi  întrebam  dacă  le  place  să  citească.  Le  vedeam  doar  ochii,  așa  erau  de  mascați,  dar  vedeam  în  ochii  lor   uimirea  privind   la  cartea  mea  apoi  bucuria  când   le-am  dăruit-o  cu  drag.

    Cam  asta  e  treaba  cu  cărțile,  cheltuiești  dar  de  scos,  dacă  scoți  jumate , zici  mersi,  dar  ai  o  satisfacție   înzecită  în  suflet, dacă  iubești  cu  adevărat  cărțile,  cultura,  arta,  frumosul  în  general,  merită!!!

       O  altă  idee  de  a  scrie :  după  prima  carte,  când  au  început  să  apară  păreri,  recenzii,  pe  facebook  eu  le-am  adunat  într-o  agendă  să  nu  se  piardă,  apoi în  calculator  într-un  fișier,  aici  deja  am  vreo  50  pagini. Am  și despre  cartea  Fete  și destine,  păreri  frumoase, mai  aștept  să primesc  păreri  și  despre  băieți,  și voi  finaliza  la  sfârșitul  anului 2022 a  următoarea  carte.

        Ce  m-a  determinat  să  scriu aceasta,  sau  ce  m-a   impulsionat?  O  recenzie  super  faină  primită  de  la  soțul  unei  colege cu care  am  lucrat  la  Banca  Agricolă  în anii 1990-1999., dl. Bochis  Dumitru,  consilier  juridic( colonel  în  rezervă) . A  venit  cu  colega  mea  Geta, să  cumpere  cartea,  mi-a  spus  că  și el  a scris  o carte  de istorie,  pe care  i-am  cerut-o.  Când  a  adus  cartea  lui, mi-a  dat  și  recenzia  ce  are cinci  pagini. WOW!!!,  iar  concluzia  este  Q.E.D.!!!(  pentru  a  înțelege  această concluzie,  care provine  din  limba  latină- QUOD  ERAT  DEMONSTRANDUM- CEEA  CE ERA  DE  DOVEDIT,  DE  DEMONSTRAT,  se  folosește  de  obicei  în  limbajul  matematicii,  pe  lângă  alte  semne, atunci  când  ai  de  demonstrat  o  teoremă  și  demonstrația  este   perfectă.  Această  concluzie Q.E.D , mai  recent  se  foloseste  și  în  literatură  pentru  a  exprima  o părere,  o concluzie despre  ceva  sau  cineva,  în  speță, despre  prima  mea  carte).  Super  încântați  am fost  eu  și  omul meu,  parcă  ne-a  uns  pe suflet  acea  recenzie,  făcută  cu  suflet, fără  nicio  pilă,  plată  etc, cam,  cum  se  face,  cum  se  procedează  pe  diverse  grupuri. 

      Apoi,  multe,  multe  păreri  de  la  scriitoarele  cu  care  eram  prietenă. La  următoarele  carți,  aceste  prietene  au  devenit  doar  scriitoare  pentru  ele,   eu  am  spus  tuturor, că  atâta  vreme  cât  eu  am  cărți,  nu  mai  cumpăr  ci  doar  schimb.   Și  chiar  am schimbat  cu  50  de  scriitori,  pe  care  iar  o  să-i  pomenesc  în  cartea  următoare.  

          Ce  semnificație  au  cărțile pentru  mine,  fiecare  în  parte??

      Prima , Viața  mea  ca  o  poveste, este  cartea  mea  și  a  omului  meu,  cartea  noastră  de  suflet. Deci  am  pus  suflet  pentru  sufletele  care  doresc  și  le  place  să  citească. Câștigul, așa  cum  am mai  spus,  constă  în  satisfacția  sufletului  nicidecum  material,  bucuria  de  a  împărtăși  cititorilor,  crâmpeie  din  viața  mea  și  a  celor  dragi  mie, din  care  se  pot  învăța  multe,  mai  ales  se  desprinde  firul  cel  mai  frumos  din  viața  mea, IUBIREA!

Parcă,  este  cartea  ce  mi-o  doream  dintotdeauna!!!.

      Chiar   a  fost  nevoie  și  de  ,,curaj,,  cum  au  spus  unii,  să  scriu  despre  familia  mea.  Da,!  Am  avut  curaj  și  dorință  de  a  scrie  fără  prea ,, multe  menajamente,,  cum  a  spus  Adriana  Moț ( scriitoarea  din  Chișineu-Criș).      Am  pus  mult  suflet  în  fiecare  personaj,  un  pic  umor,  un  pic  sau  mai  multă  ironie,  felul  meu  de  a  fi,  așa,  direct,  spus  în  față,  ,,fără  menajamente,. 

       Găsiți  în  această  carte  întâmplări  trăite  pe  bune!! 

       Iar  dragostea  ,  iubirea  noastră,  a mea  și  a  omului  meu,  a  observat-o  cam  majoritatea  cititorilor.  Ea,  iubirea a  fost  și  este   esențială   în  viața  noastră,  ea  ne-a  dat  putere  să  trecem  cu  bine  peste  toate  încercările  vieții. Dar  cum  am  spus  și  în  carte,  o  spun  și  scriu  și  aici,  iubirea   noastră  nu  a  venit,  nu  a  picat  din  cer!  Am avut  noi,  amândoi,  grija  ei, să  o  avem  întotdeauna  în  noi,  în  casa  noastră  și  cu  noi  mereu. 

      Un  mare  secret  al  căsniciei  noastre  și  a  iubirii  veșnice,  vi-l  spun  aici:  eu  și  omul  meu  am  fost  niște  singuratici,  adică  noi  doi  mereu,  oriunde,  cei  mai  buni  prieteni, iubiți, amanți. Mergeam  cu  colegii, la  petreceri, la  nunți,  oriunde  eram  invitați,  eram  petrecăreți  dar  singuratici,  subliniez.  Adică   nu  aveam  noi  ,, prieteni  de familie,  cum  îi  vedeam  pe  alții, sau  cum  se  obișnuiește.  Nu  înseamnă  că  nu  eram  comunicativi  și  răspundeam  invitațiilor  tuturor  la  petreceri.   Deci,  ați  înțeles??  Am  spus  secretul!!  Îl  aplicați  și  voi,  bine, dacă  nu  iar  e  bine.  Fiecare  face  după  mintea  lui!

       Apoi,  munca  asiduă  ce  am  depus-o  amândoi,  iar  se  vede  din  realizările  obținute  și  descrise  în  carte. 

      Îmi  amintesc  când  o  colegă  m-a  sunat,  după  ce  a  citit  cartea  și  m-a  întrbat: – Chiar  trei  case  ați  făcut?

M-a  amuzat  întrebarea  ei  dar  și eu  i-am  răspuns:

•  Da,  draga mea,  chiar  trei case,  una  pentru  noi, și  una   la  fiecare  băiat  dar,  mai  avem  în  oraș  un  apartament  cu  două  camere.

       VIAȚA  MEA,  CA  O  POVESTE,  este  cartea  de  suflet  și  cartea  mult  visată  și  dorită!!!

  Sau,  uite  așa:

Aici,  în  această  carte,

Am  pus  tot  ce  mi-am  amintit

De  când  eram  copilă

Până  ce  am  îmbătrânit.

Eu  nu  zic  ,,bătrânețe,,

Ci  a  ,,doua  tinerețe!!

Eu  de  mică  am  învățat

De  la  ai  mei  părinți,

Că  nimic  nu  pică  din  cer,

Pentru  orice,  trebuie  muncit!

Ai  mei  părinți  nu  aveau  carte

Dar  mult  ei  au  muncit  și  s-au  străduit,

Copiii  lor  să  facă  școli  înalte

Și  dorința  lor  s-a  îndeplinit!

După  ce  liceul  eu  l-am  terminat,

Alesul  mi  l-am  găsit,

Un  om  bun  și  iubitor

Și  de  la  primul  sărutat,

Eu  cu  el  m-am  măritat

Și  la  facultate,  amândoi  am  plecat!

Ca  studenți  noi  am  trăit

O  frumoasă  poveste,

Dar,   mult  am  și  învățat

S-avem  note  bune

Care  contau  la  repartizat!

Sigur,  nu  doar  am  învățat

Ne-am  și  distrat  un  pic

Cum  mult  noi  ne-am  iubit,

Făcurăm  și  un  prunc!

Niciun  bai,  ziceau  părinții

Pe  nepot  îl  creștem  noi

Până  voi  terminați  școala

Apoi,  îl  luați  cu  voi.

Exact  așa  s-a  întâmplat

Gata  cu  frumosul  și  cu  învățatul

Urmează  intrarea ,, în  pită,,

Ne-am  ales  repartiția

La  o  unitate  de  elită!

Însă  nu  am  uitat  niciodată

Oriunde  am  plecat

Să  luăm  mereu  cu  noi,

Iubirea  noastră  minunată!

Toate  câte    am  primit

De  la  frumoasa  viață,

Noi  pe  toate  le-am  trecut

Cu  iubirea  noastră!

Apoi,  alte,  câte  am  avut,

Sunt  trecute  toate-n  carte

Tot  cu  iubire  am  trecut

Cu  bine,  peste  toate!

Atâta  mai  am  de  spus:

Să  nu  uitați,  voi,  cât  trăiți,

Că  viața  trece  ca  un  vis

Și  e  păcat  să  nu  iubiți!!!

       Despre  celelalte  cărți, Fete  și  destine,  Băieți  și  destine,  își  au  și  ele  locul  lor  în  sufletele  noastre,  deoarece  în  amândouă,  avem  persoane  dragi  nouă,  luate  din  prima  carte,  apoi,  pe  lângă  ele  apar  și  alte,  fete  și  alți băieți  care  au  povestit!!! Poveștile  sunt  reale,  dar  numele  personajelor  sunt  imaginare  și  orice  asemănare  cu  realitatea  este  pur  întâmplătoare!!

      Din  fiecare  carte , din fiecare  poveste  de  viață  a  unei  fete  sau  băiat  se  poate  învăța  ceva,  se  pot  trage  învățăminte,  așa  nu,  așa  da,  după  ce citești  povestea  lor.  

        Ideea  de  a  scrie,  a  existat  încă  înainte  de pensionare  și  a  fost doar pentru   o singură  carte:  a  mea,  a  noastră.  Abia  după  ce    am  scris-o  și  s-a  publicat,  văzând  că  am  avut  succes  cu  ea,  au  apărut  și  ideile  depre  fete,  prima  dată,  apoi  despre  băieți.  Am  spus  că  sunt  luate  fetele  și  băieții,  o  parte  din  prima  carte , ceilalți  și  celelalte  sunt  cei  care  au  dorit  să  îmi  povestească  despre  destinul,  viața  și  iubirea  lor,  întâlniți  prin  diferite  împrejurări:   la  spital,  la birtul  din  cartier, colegi  de  serviciu, neamuri,etc

     În cartea  Fete  și  destine am  15  fete  dar  mai  sunt  și  eu  a  șaisprezecea,  unde  am  pomenit  de  prima  carte  a  mea,  și  am  două  povestioare: 

Trânta  cu  covidul  și  Birtul  din  cartier, de unde  iar  se  desprind  fete  cu  ale  lor  destine.  Astfel:  eu  la  spital,  mi-a  plăcut  să  zgândăresc  povestea  vieții  fiecărei  colege  de  salon,  cărora  le-am  dăruit  cu  drag,  prima  mea carte.(  numai  aia  o aveam  și eram super  fericită  cu  ea). Și de   aici de la  spital  am  găsit  fete. Iar  din  povestirea  Birtul  din  cartier,  iar  a fost ușor  că  aici  vin  fel  și  fel  de oameni, chiar  și  boschetarii – bieții  de  ei!

       Așadar, a  fost  ușor  având  fete    și  din  prima  mea  carte,  apoi  din  întâmplările  ivite.  Oricum  mie  îmi  plac  poveștile  reale,  despre  destin  viață  și  iubire  așa  cum  am  spus  ca-ntr-o  poezie!

      În  cartea  Băieți  și destine sunt  15  băieți.  Aici  l-am  lăsat  pe fiecare băiat  să  își  povestească  destinul,  viața  și  iubirea.  Poate  mai  găsiți  asemănări,  îmi   amintesc  că  am  câțiva  băieți  care  au  fost  părăsiți  de  mamă,  alții  de  tată,  cum  povestesc  ei  că  din  acea  situație  le-au  rămas  un  ghimpe,  un  spine  în  suflet.  Ghimpe  ce iese  numai  dacă  personajul  găsește  iubirea  adevărată.  Ce frumos,  nu-i  așa??? Și  cum  dă  el, băiatul  sfaturi  legate  de  acel  ghimpe!!!

         Parcă  această  carte  despre  băieți  mi-i  mai  dragă, de ce?  Poate , pentru că  sunt  și  băieții  din  viața  mea?  Poate..  și  pentru  că  mi-a  venit  ideea  de  a  pune  părerea  mea  și  părerea  băieților  în  versuri?  Mi-a  plăcut.  Dar  m-am  gândit  la  fete  că  și  ele  ar  merita  părere  în  versuri. 

         De  aceea,  la  începutul  cărții  Băieți  și  destine,   am  scris cum  am  început  eu  a  scrie,  apoi  părerea  mea  și  a  fetelor  în  versuri. 

       Ce  încântată  și  fericită  sunt  mereu!! Omul  meu, care  a  terminat  liceul  teoretic  din  Chișineu-Criș, secția  umanistă,  mă  ajută,  și văzându-mă  mereu  fericită,  este  și  el  fericit  de  fericirea  mea,  și  iaca  așa  ne  petrecem  noi  a  doua  tinerețe  cu  cărți  și  multe,  multe  bucurii!! 

        Așa,  cum  a  zis   Mircea  Eliade: ,, a face  din  viața  ta  o  permanentă  bucurie – în  pofida  tuturor  mizeriilor  și  întunecimilor  și  păcatelor  și  neputințelor  și  dezamăgirilor,  iată  o  datorie  adevărată  a  omului  și  a  omeniei  din  tine.,,

          Sunt  fericită,  recunoscătoare  că  sunt  sănătoasă și iubită,  iar  acum  la  a  doua  tinerețe  cu nepoți , o  strănepoată  și  cărțile  mele  avem  o  permanentă  bucurie!!!

          Mulțumesc!!  Mulțumesc!!  Mulțumesc!

by

Referinţă Bibliografică

Eu  și  cărțile  mele  dragi, cu care  fac „Artă  pentru  Artă” de VICTORIA  IUGA- scriitoare/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 20 martie 2022