Salut! Am descoperit un serial nou de curând şi îmi place foarte tare! Se numeşte „Humans” şi este vorba despre o lume în care androizi umanoizi preiau tot mai mult din acţiunile casnice ale oamenilor în ideea de a-i ajuta pe aceştia şi a le face viaţa mai uşoară! Aceşti Synth (prescurtarea de la Synthetic) sunt foarte utili, deştepţi şi fără emoţii. Pentru mulţi ar fi descrierea fiinţei perfecte. Doar că nu sunt fiinţe ci maşinării. Mie îmi place foarte mult ideea şi de-abia aştept să intru în posesia unuia pe viitor. Să ne fie clar, este doar o chestiune de timp, iar acesta se scurge foarte repede!
După umila mea părere, în mai puţin de 20 de ani aceste apariţi vor fi la ordinea zilei. Dar, să nu divagăm prea mult. În acest serial, Synth par a fi expresia perfecţiunii. Întotdeauna la îndemână, oricând gata să execute orice i-ai zice, respectând cele trei legi ale roboticii postulate de Asimov (Thank God for Science Fiction!!!). Sunt, cum s-ar spune, perfecţi! Dar nu sunt umani! Nu vreau să intru acum prea tare în dezbateri filozofice despre ce ne face pe noi umani pentru că nu am pregătirea necesară (pentru că nu sunt perfect! Da?!) şi, mai ales, pentru că, vreau să vorbim despre greşeli! A greşi e omenesc. Aşa ni s-a transmis din generaţie în generaţii. Iar chestia asta funcţionează al naibii de bine atunci când căutăm o scuză rapidă care să ne scoată din încurcătura în care am intrat!
Te-ai întrebat vreodată de ce toată lumea vrea să fie perfectă? De ce vrem să arătăm şi să apărem fără greşeală în faţa celorlalţi? Chiar citeam la un moment dat pe net o glumiţă care suna cam aşa: „Fetelor, nu vă mai împopoţonaţi atât… că dacă vă fură careva, nu vom fi în stare să vă găsim după descrierea fizică dată de părinţii voştrii!”
Aşadar de unde această nevoie? Răspunsul este unul destul de simplu. Oamenii sunt animale sociale! Pe de o parte, nevoie de fi acceptaţi este una superficială, care ne face să ne simţim bine şi ne hrăneşte pe moment. Pe de altă parte însă, ascunde o nevoie mult mai profundă, una bazală! Am zis că oamenii sunt animale sociale. Drept urmare, trăiesc în haită, trib, comunităţi, etc. Motivul este simplu: protejarea şi perpetuarea speciei! Eşti mult mai în siguranţă într-un grup decât singur şi ai şanse mult mai mari să găseşti un partener şi procreezi atunci când eşti în grup, decât atunci când eşti singur!
Aşadar, nevoie de perfecţiune, vine să suplinească sau, mai degrabă, este o manifestare a acestei nevoie mai profunde de apartenenţă şi de siguranţă! Însă, suntem mai mult decât animale. Poate că nu doar emoţiile şi conştiinţa ne diferenţiază de ele. Nu ştiu şi am promis că nu intru în această polemică însă ce ştiu sigur este că, greşelile ne fac umani. Însăşi imperfecţiunea noastră ne face umani. Mai vreau aici să mai adaug încă un amănunt, înainte de încheiere! Când te gândeşti la perfecţiune, la a fi perfect, care este standardul faţă de care compari? Cu ce compari pentru a stabili că ceva sau cineva este perfect?
PS: Nu citi singur(ă). Unde-s mulţi, Puterea (Minţii) creşte! Trimite acest articol şi prietenilor tăi care doresc să aibă o viaţă mai bună! PPS: Ţi-a plăcut ce ai citit? Abonează-te la Newsletter şi primeşti articole şi informaţii noi.
Citeşte mai mult: http://www.eugencpopa.ro/articole/esti-perfect-sau-esti-uman/
–––––––––
Eugen POPA
Bucureşti
25 mai 2016
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..