Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Babylon

Eugen Serea – Babylon

Eugen Serea
Babylon

În Babylon, fragilul echilibru
Dintre steag alb și-al glonțului calibru
Îl tulbură doar știrile mondene
Și show-uri multe, ieftine, obscene
Și alianțe, străvezii politic,
Ce-s neschimbate din paleolitic…
Bâlci al deșertăciunii-i lumea-ntreagă,
Înnebunește cine-o s-o-nțeleagă
În toată hâda, trista ei splendoare
De sunet, de miros și de culoare,
De gusturi ce nu vor să se discute
Și de vederi înguste, revolute…
Câți oameni râd în carusel de lacrimi
Și câți adoră montagne-russe de patimi…
Din amalgamul de idei și forme
Zidește fiecare legi și norme,
Dând libertatea pe un contrafort
Al zonei sale simple de confort…
Și te întrebi: de ce-o fi având vulgul
Povara conștiinței precum fulgul?
Înțelepciunea o predau nebunii
Mai schimbători decât fazele lunii,
Din sicomori n-au coborât Zacheii,
Proliferează pajii și lacheii,
Ființe mai căzute ca Rahav
Sunt idoli pentru orișicare sclav,
Iar cei ce doar în ganja știu să fiarbă
Se plâng, Sistemu-i hoț, le fură iarbă…
Toți parveniții lumii țin prelegeri
Despre morală, drepturi și alegeri.
Bețivii-s filosofii ilegali…
Pe facebook au dreptate toți, egali,
N-ai loc un adevăr să le mai zici
De-atâtea flori, citate și pisici…
Călăi cântă de leagăn națiunii
Și naște monștri somnul rațiunii,
Când Focul din Altare-o fi răpus
Vor fi doar discoteci, ca în Apus…
Dar cum să crezi în sfinte apariții
Când, secole de-a rândul, Inchiziții
Au ars pe ruguri crucile-icoane
Și-au mai rămas în scrum numai piroane?
Ieri, de citeai o carte, aveai parte,
Azi, vând pământ pe Lună și pe Marte
Cei ce vor pune taxe și pe aer
Că-n orice clipă se mai naște-un fraier…
Noi mode ce te țin, la urma urmei,
Întemnițat ego-ului sau turmei
Te mint și te câștigă ilicit
Lăsându-te tot rob, dar fericit…
Și în vacarmul dulcii mascarade
Ești surd la simfonia de cascade,
La stele mai privești arar și tâmp,
Uitat-ai cum zburdai, desculț, pe câmp,
Întrebi cum va fi vremea, cât e ceasul,
Sincronizezi cu lumea gândul, glasul,
Dar vine-o zi, când apăsat de ani,
Vei ști că Veșnicia nu-i pe bani,
Clepsidra n-o întorci…Gol și calic
Ai să te-ntorci în Marele Nimic…

vol.Călărețul Ultimei Umbre
Editura Platytera, București 2017

Facebooktwitterby feather