Gong
Actori pe scena Teatrului Absurd,
Jucăm un rol care se schimbă-ntruna,
Regizoru-i plecat, furând arvuna,
La vânătoare, cu ogaru-i surd…
Se schimbă măști, se schimbă haine vechi,
Vagi caractere visul și-l perindă
Prin Țara nevazută din Oglindă,
Se strică, se refac mereu perechi…
Merg unii, demn, cu frac din Labrador
Două, trei foci aplaudă, slugarnic,
Un june prim…O, vai, destin amarnic…
Să-mi spună cineva: ,, – Pe cine- omor?”
Decoruri fabuloase puse-n joc
Înlătură posibile confuzii;
E premiera Dulcilor Iluzii:
Grăbiți-vă, cât încă mai e loc!
Puteți să v-așezați comod în stal!
Din lojă veți vedea ceva mai bine!
Poftiți, vă rog, să nu aveți rușine:
Puteți chiar să jucați, accidental…
E libertate, fraților, cum vrem:
Noi înșine vom face Legea laxă,
Să evităm erori de paralaxă,
Înterpretând cu viața ce-o avem!
De taci ori spui, e tot Sublimul Act,
Că scândura suportă multe, multe…
E cineva, în beznă, să-ne-asculte?
Cât mai durează până la antract?
Luminile, doar pentru umbre lungi
Se pun, nu-s indicații, nu-i scenariu;
Dăm, uneori, cu capul de acvariu,
Dar scoicile-au comori de Nibelungi…
Aplauzele-s aurul curat
Pentru talent, orgolii și ambiții;
Doar criticii mai mârâie, chibiții,
Că-n fiecare e-un actor ratat…
Ovații, tropăieli, sală-n delir
La Marele Final apoteotic!
Jertfe cerșind druizilor, argotic,
Clădirea însăși e-un imens menhir…
Ținându-ne de mâini, cu plecăciuni,
Slăvim artiștii, publicul și Arta;
Apoi, așa cum scrie Magna Charta,
În urmă, doar cenușă, scrum, tăciuni…
sâmbătă, 3 aprilie 2021


