Eugen Serea
Lup singuratic

Sunt lup singuratic în trei ipostasuri,
Mi-e drag de tăcere, mi-e silă de ceasuri,
Nu-mi pasă de Alfa, nu tremur de Beta,
O mâță e tigrul, o alta, zibeta,
Eu dorm în desișuri, m-adăp la izvoare
Și zburd prin splendoarea poienii în floare,
Să urle spre Lună și Gamma și Delta
În mine se luptă latina și celta
Ca ziua cu noaptea în sacrul crepuscul,
Ca raza când trece din undă-n corpuscul,
Cum lup alb și negru se luptă în mine
Când vara e-n preajmă, când iarna revine!
Sunt spirit totemic, petrec în poveste
Mai mult decât nu e, mai mult decât este
Erou în legende, străvechi sau moderne,
Efigie Morții sau Vieții eterne.
Și stau în uimire când tremură apa,
Se schimbă Quadrantul, începe Agapa,
Pădurea foșnește, pământul vibrează,
Simțirea adoarme și mintea e trează,
Greu, bolta se-nclină, curg stele în lacuri,
Mușcatele mușcă domnițe-n cerdacuri,
Le fac serenade, flămânzi, licantropii,
Dar Yorick rânjește pe marginea gropii,
Când Prințul întreabă, doar Frica răspunde,
De cel din oglindă n-ai unde te-ascunde,
Ecoul fântânii nimic nu-l oprește,
Iubirea tot scade și ura tot crește
Și haita mă cheamă la stâna din vale,
Eu merg înainte, străin, pe-a mea cale
Și urc spre zăpada sublimelor piscuri,
Acolo dau vulturi, ca hrană în pliscuri,
La puii lor Veacul, fărâme, în gheare,
Să fie totuna cu urlet de fiare,
Cu muget de vite, cu freamăt de iarbă,
Cu sângele prăzii ce-ncepe să fiarbă!
Năravul din fire îmi stă să se-aprindă
Și-n veche capcană ar vrea să mă prindă,
Dar stâncă m-atrage, dau totul uitării
Și lepăd ispita în flacăra zării,
Că-n grota ascunsă ard ochii, verzuii:
M-așteaptă lupoaica mea albă și puii…

joi, 12 august 2021

by

Referinţă Bibliografică

Eugen Serea – Lup singuratic/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 3 februarie 2022