Periferic

La margine, unde tremură toate,
La Nehotar dintre „amin” și „poate”,
Pe tăria tăind apele în „sus” și în „jos”,
Spre hăul căscând-se între Satan și Hristos,
Acolo ajung, centrifug,
Spirale de rugă pe rug…

E ceva minunat, însă și străin,
Ca ultimul vis unde doarme un crin,
Ca spre cuibul de vulturi o mână întinsă, hâd,
Ca lacrima-n colțul ochiului celor care râd,
Ca urma de Șarpe-n granit,
Ca urma de Pasăre-n rit.

Aici se-ntâlniră Cubul și Sfera,
Când Sfinxul răpuse, tăcut, Himera,
Aici înălțat-au, din lacrimi, Piramidele,
Ouăle, larvele, nimfele, crisalidele,
Aici îndrăznit-au spre cer
Filosofii, turn efemer…

Ce chestie și cu marginea asta:
Nu poți pretinde că nu e, și basta!
Că, vezi tu, prietene, sunt niște lucruri stranii
Ce trepanează, absurd, paradigme și cranii
Și nu lasă loc de întors
În firul de Timp ce s-a tors…

Pe marmura cu sânge alunecă
Slobodă, mintea, și se întunecă,
Iar dreapta judecată, captiva din mlaștină,
Își uită și menirea, și locul de baștină;
Ce labirint e cortexul,
De n-a părăsit Vortexul!

Mă prinde, uneori, marginea-n plasă,
Pește mărunt: evident, nici că-i pasă!
De-aceea, migălind, mă și descurcă din năvod,
Când pe la Micul, când pe la Marele ei Vohod
Și m-aruncă-n silă pe mal:
Un hamac, un pat de spital…

Hmm… Parcă se vede altcumva de-aici:
Lumea e doar un mușuroi de furnici,
Haosul, în sacră, cotidiană rutină,
Stinge, treptat, ici un ecou, colo o lumină;
Eu rămân cuvânt, tremurând
La margini albastre de gând…

joi, 25 februarie 2021

by

Referinţă Bibliografică

Eugen Serea – Periferic/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 21 februarie 2022