Eugen Serea
Prefacerea
Și am să mă prefac, fără s-o știți,
În țurțur, abur viu și val de mare,
Cristal de diamant și drob de sare,
Să nu mă mai vedeți când mă priviți…
Voi fi grafit, să scriu Noul Poem
Pe foaia albă, pură, a zăpezii,
Pe flori ce se aștern când zburdă iezii,
La adierea vântului boem…
Voi clocoti, a rit neînțeles
În fierbere de seve și izvoare,
În sângele strămoșilor, ce doare,
În tainic gest, dar fără de eres…
Mă voi topi, puțin câte puțin,
În cețurile codrilor albaștri,
În curcubeu, în fulgere, în aștri,
În pâine frântă și în strop de vin…
Și-or aminti, din ce în ce mai rar,
De mine ploaia, porumbeii, crinii;
Dar muzicii din sferele Luminii
Îi voi fi vers de strană și altar…
Mă voi întoarce, poate, într-o zi,
În august, de-o cădea, cumva, ninsoare,
Când toacă de Vecernii, osuare…
Și utimele umbre vor pieri!
Poeme și poezii 2020-2021


