Eugen Serea
Sophia
Ce Ararat îți e limanul Arcei
Nefericite Prinț al Danemarcei?
Între coșciug și carul alegoric,
Ce leagăn te-odihni, sărmane Yorick?
Doar bambusu-i Samadhi pentru Panda,
Știai din Vede, Swami Yogananda?
Întreb pentru prieteni, într-o doară…
Când le e viața grea, le-o fac ușoară,
Dar și când uită, le ajut privirii:
,, – Au spini, nu doar petale, trandafirii!”
Ei nu-nțeleg, adesea, importanța
De-a ține-n echilibru, orb, balanța…
În Timpuri Noi, mai mult decât perfecte,
Deprins-am ancestrale dialecte
Și-am transferat în Zodie Binară
Înțelepciune multi-milenară
Că, poate ( cine știe?) șapte sâmburi
Vor fi copaci, rodind pe șapte dâmburi…
Cum primăvara vine, vine, vine,
Venin de șerpi și miere de albine
Amestecând, în creuzet semantic
Cu cidrul fermentat în metru antic,
V-am dăruit versuri rebele, calme
Și inima, întreagă, pusă-n palme…
Înțelepciunea, dar divin, de taină,
Nu poate fi-mbrăcată, nouă haine,
Nici lepădată-n șanț, că e prea veche,
Cerșind-o înapoi, după ureche…
De-am să-l întreb pe Solomon, va spune:
,, – Deșertăciuni sunt toate , măi, nebune!”
De-a ceea, cât de jos, păstra-voi treapta,
Să nu-mi cunoască stânga despre dreapta,
Ascuns ca pruncii, sfinții și nebunii
Pe fața nevăzută-n veci a Lunii,
Căci nu va spune-acela care știe,
Dar ignorantul, toate și le scrie…
joi, 25 februarie 2021
Poeme și poezii 2020-2021.


