Eugen Serea
Ultimul Dor
Același dor îl am, Sublime Bard:
Să fiu lăsat, în liniștea-nserării,
Să mor și eu, sub stelele ce ard,
La marginea de lacrimă a mării…
În somnul lin, pe împletitul pat
Din ramurile codrului aproape,
Să am senin de vis, imaculat,
În armonii cerești de-ntinse ape…
Nu-mi trebuie nimic din lumea rea:
Gol am plecat, tot gol revin Acasă;
Ce altceva pot oamenii să-mi dea?
De-i slavă sau uitare, nici că-mi pasă!
Străin am fost și eu pe-acest pământ,
În trecere zorită către moarte;
De-o fi să fie ultimul meu cânt,
Pe-acesta l-aș păstra, final de carte,
Un fel de testament, prin care n-am
Ce bogății să las Literaturii
Asemeni ție, Zbor fără de hram,
Luceafăr lumii dragostei și urii,
Ci doar o rugă, una, îți solesc
Din partea unui Neam captiv în noapte:
Trimite-ne un altul, dar ceresc,
Că-i ceas târziu și vremile sunt coapte,
Ca tine cânte cer și foc și lut,
Cu apă vie aerul simțirii
Să-l primenească, pur, suav sărut
Întru unimea sfântă-a Poezirii…
( Eugen Serea-Poeme și poezii 2020-2021)
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..