Pe-un picior de plai,
Pustietatea goală sub arşiţa de soare…
Seceta a ucis orice boare de vânt.
Sara pe deal buciumul sună cu jale
Şi carnea goală-a verii deodată se-nfioară.
A plecat dorul de-acasă…
Voiam să pleci, voiam să şi rămâi.
Rămâi pe loc, acolo unde eşti…
De ce nu vii tu, vină!
Pe umeri pletele-i curg râu
Şi-aud gemând amorul meu defunct.
Multe-ar putea să fie…Nu vor fi.
Ne-om aminti cândva, târziu,
De-această întâmplare simplă.
Ţârâie ploaia…
De-atâtea nopţi aud plouând…
Cine-a crezut mai mult în celălalt?
Ireversibil s-a-ncheiat povestea.
O lume-ntreagă-nţelegea, tu nu m-ai înţeles.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheamă a pustiu.
Aş fi putut să spun: “Eşti ca oricare”…
Am să te iert –
E vechi păcatul.
Aerul e-n neclintire, el devine arzător.
Atâta iarnă e în noi!
În vitrine, versuri de un nou poet,
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi:
Păsărele mii
Şi stele făclii…
Acum mă priveşti dintr-o poză cu zimţi:
Doi ochi adânci şi trişti.
Atunci aveai nervi dar şi buze fierbinţi,
Şi te-auzeam cum strigai printre şoapte:
Cine-s mai frumoşi? Oamenii? Ploaia?
……………………………..
În vaduri ape repezi curg
Spre locuinţele lacustre
Sunt singur şi mă duce-un gând:
Vreau să ştiu ce e cu mine,
Ce rost am pe-acest pământ.
NU-S VINOVAT C-AM ÎNDÂRJIT ŞACALII
ŞI C-AM RĂCNIT CU SUFLETUL DURUT
CĂ NU DAU UN CEAHLĂU PE TOŢI URALII
ŞI CĂ URĂSC HOTARUL DE LA PRUT.
Soarele s-a topit şi a curs pe pământ.
În lan erau feciori şi fete,
Şi ei cântau o doină-n cor.
Iubito, câtă lume între noi!
Sfârşitul a venit fără de veste.
A rămas cerul fierbinte şi gol.
De ce-ai plecat?…
De teamă să nu-mi striveşti sărutul?
De ce-ai mai fi rămas?
Şi nu mai vreau să ştiu pân-la sfârşit,
Cine-a iubit frumos, cine-a greşit…
Iar lumea n-o să ştie niciodată
De ce nu pot mai mult femei să cânt.
………………………
Liniştea-i acum deplină
Şi-a-nnoptat.
De mult nu mai trag cu praştia-n vrăbii.
Numai dorul mai colindă…
Totuşi este trist pe lume.
*ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (şi pentru unele schimbări ale semnelor de puctuaţie), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMĂTORII POEŢI: Poporul român – Mioriţa, Alecsandri, Labiş, Eminescu, V.Voiculescu, Tudor Gheorghe, Arghezi, Minulescu, Eminescu, Coşbuc, Bacovia, Beniuc, Blaga, Blaga, Bacovia, Bacovia, George Ţărnea, Beniuc, Eminescu, Dorin Liviu Zaharia, Beniuc, Minulescu, Minulescu, Alecsandri, A. Păunescu, Bacovia, Arghezi, Mioriţa, Mioriţa, Mircea Vintilă, Topîrceanu, Mircea Vintilă, Mircea Vintilă, N. Stănescu,………… Coşbuc, Bacovia, Minulescu, Florin Pittiş, Florian Pittiş, ANDREI CIURUNGA x 4, Nicolae Labiş, Coşbuc, Coşbuc, George Ţărnea, Beniuc, Nicolae Labiş, Arghezi, N. Stănescu, Arghezi, George Ţărnea, George Ţărnea, Beniuc, Beniuc,………….. Coşbuc, Coşbuc, Zaharia Stancu, Coşbuc, Eminescu.
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..