Îndrăgostită
Te-aștept să mă trezești de dimineață,
Când razelele de soare se ivesc,
Să-mi mângâi, lin, surâsul de pe față,
Iar eu să-ți spun suav că te iubesc.
Când, tandru, îmi vei da o sărutare,
Eliberând de vise ochii grei,
Arată-mi că doar tu poți fi în stare
S-aduci iar tinerețea-n anii mei!
Adu-mi cafeaua neagră și amară,
Îmi umple ceașca albă cu savori
Și-alintă-mă, ca vraja să nu moară,
Să-mi dăruiești o mare de fiori!
Mai vino cu frânturi de primăvară
Să mi le pui pe tavă la cafea
Și-ți voi zâmbi la fel ca prima oară,
Când mi-ai adus în dar inima ta!
Să-ți văd privirile înseninate,
Acum, ca și în anii ce-au trecut,
Să fii al meu pentru Eternitate,
Știind că dragostea nu s-a pierdut!
Gabriela Raucă
by
Foarte frumoasă poezia. E atât de fină ca un borangic, are un vers muzical, pe al cărui portativ curg emoțiile și chemările iubirii. Felicitări, Gabriela!