Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Galina Martea: Basarabie, nu-ţi vinde sufletul

Galina Martea: Basarabie, nu-ţi vinde sufletul

                        

Nu-ţi vinde sufletul de ieri-azi-mâine

De eşti pe moarte cu speranţa dusă,

Pe-al tău pământ duşmanii vor rămâne

Să-ţi înrobească inima răpusă.

 

Nu-ţi vinde cugetul şi răsuflarea

Pe-o zi cu soare şi o ploaie caldă,

Pe cruce-ţi se va stinge lumânarea

Din lacrima trădării ce-o dezmiardă.

 

Nu-ţi vinde dorul, casa şi hotarul

Cu banii adunaţi din toată lumea,

Nepoţii vor cunoaşte adevărul

Şi te vor condamna cu toată-asprimea.

 

Nu-ţi vinde mama, fratele şi sora

Şi pe acei ce încă te-adoră,

Te vrea poporul, toată Diaspora

Din lumea cu durerea tricoloră.

 

Nu te lăsa supusă-n patul morţii

Adus în dar de oameni fără suflet,

În al tău cuib s-au aciuat ca hoţii

Făcându-ţi viaţa numai chin şi plânset.

 

Te-au subjugat unei credinţe crude,

Lăsându-te sărmană sub cer liber

Şi pe ai tăi copii, părinţi şi rude

I-a risipit prin lume, duşi de spulber.

 

Răpit îţi este şi cuvântul-frate

Cu libertatea plină de mânie,

Sub al tău steag oftează-nsângerate

A inimii dureri în astenie.

 

A gândului dureri intimidate

Stau mute, fără viaţă şi mândrie,

Iar satele cu case-abandonate

Mai stau de veghe, sfânt, la datorie.

 

Mai stau de veghe florile-n grădină

Cu-a lor miros ce-mbată sărăcia,

Iar tu cu spaima-n tine ce răsună

O laşi să-ţi bată ritmul, veşnicia.

 

O laşi să-ţi frângă şi gospodăria

Şi demnitatea oarbă-n slăbiciune,

Te pierzi uşor pe drumuri, pierzi tăria

În drumul vieţii plin de acţiune.

 

Te laşi răpusă-n aripa durerii

Şi-n existenţa plină de tăcere,

Cu viaţa şi cu moartea dai uitării

Pe-acei ce te omoară cu plăcere.

 

Nu accepta duşmanii să te-ndrume

Cu a lor faţă falsă, fabricată,

Tot ei te vor lăsa să te sugrume,

A lor putere oarbă-fermecată.

 

Şi chiar de mori să nu te vinzi cu nume

Duşmanilor ce te urăsc – ignoră,

Te vor compatrioţii duşi prin lume

Şi al tău neam cu sângele în horă.

 

Te vor ai tăi copii, ai tăi de sânge

Cu viaţa şi-a strămoşilor credinţă,

Ajunge să oftezi, s-auzi cum plânge

La nesfârşit sărmana inocenţă.

 

Nu te mai da bătută, răstignită

Tâlharilor ce ţi-au donat trădare,

Te-ai subjugat de-ajuns, neostenită,

Cu-a anilor curenţi puşi în vânzare.

 

Ajunge să te vinzi cu trup şi suflet

Pe bani şi fără bani de-a sorţii tril,

Al morţii cântec şi al morţii umblet

Goneşte-l astăzi, că e surd – febril.

 

Opreşte-te pe-o clipă şi priveşte

Cum lumea s-a schimbat şi se mai schimbă,

Nu-ţi pierde timpul să gândeşti orbeşte

Prin vorbele ce vin din altă limbă.

 

Încearcă să păstrezi ale tale datini

Cu vorbele rostite în română

Şi nu te irosi cu greu să-ţi macini

Orânduirea vieţii cea creştină.

 

Întoarce-te cu faţa spre lumină

Să desluşeşti prezentul care doare

Şi cu a ta putere şi doctrină

Să îţi salvezi ţărâna din vâltoare.

 

Să îţi salvezi cuvântul şi onoarea

Pe-acest pământ purtat de-a ta suflare,

Şi fă să ardă, vie, lumânarea

Cu binecuvântata bunăstare.

 

Să fie soare, linişte şi pace

Cu răsăritul şi-asfinţitul zilei,

Şi fratele cu sora să se-mpace

Trăind uşor în inima luminii.

 

(Versuri din volumul de poezii/aforisme “Durere Tricoloră” (autor Galina Martea), Editura Pontos, Chișinău, 2014, pagini 176).

 

 

Facebooktwitterby feather