Un gânsac proprietar
Și vecinu’ lui țânțar,
Se certară cu năduf
Pe un adăpost de stuf.
Și sărind pe un mosor
Gânsăcelul bălăior
Se duse la tribunal,
Cu țânțarul în jurnal.
Ținându-l în pumnu-i strâns,
De țânțar așa s-a plâns:
-Domnule, să-mi faci dreptate,
Că mă-mpunse pe la spate !
Dumneata ești înțelept,
Dar țânțarul e șiret.
Ce e drept să fie lege…
Păgubit sunt, se-nțelege.
-Mult stimate inculpat
Te faci foarte vinovat.
-Vinovat, c-am înțepat ?
Așa Domnul m-a lăsat.
Toţi sar și am mâinile legate
El reclamă, și cu bani o să afle și dreptate.
Nimeni pe sărac nu-l lasă
Să spună adevăru-n faţă;
Toţi îi pun căluș de-nvaţă
Neaverea doar prin gesturi să-și arate.
— Mai bine să faceți pace,
El înțeapă… n-am ce-i face.
Că țânțarul e țânțar,
Pișcă și un armăsar.
Cel ce-și caută amarul
Prin procese, că așa-i place,
Să-și înghită azi gânzarul
Și să aleagă drumul: Pace!
MORALA
De te bați cu cel prea mic,
Nu câștigi mai nimic;
Iar dreptatea de-o vrei scrisă,
Afla-vei că-i pe bani promisă.
Căci judecata, de e strâmbă,
Are acul… tot în limbă.
din cartea pentru copii – Povești din Călimară –
Camelia Opriţa
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..