VINO, PRIMĂVARĂ

La fereastra casei mele

Bate vânt de primăvară,

Toporașii, ghioceii,

Strigă-n brazda de afară.

Iarba harnică, uscată,

Prinde colț de viță verde,

Încercând să iasă iară

Lângă neaua ce se pierde.

Tremurândă, chiar laleaua,

Cu corola-i de culori,

Se închină iar la soare,

Să apară după nori.

Pe pământul plin de frig,

Raza-i aurie, blândă,

Va aduce primăvara

Din gradină, până-n tindă.

În livadă, meri, caiși,

Pruni cu coaja parfumată,

Piersici și cireși pitici,

Cântă imnuri de îndată.

Și brăduții cei curați,

Lângă pomii altoiți,

Bat din cetinile verzi,

Că de iarnă-s ostoiți.

Codrul, încă sub zăpadă,

Stă grăbit s-o scuture,

Peste pajiștea întinsă,

Zmeie-ncep să fluture.

Primăvară, primăvară,

Cea cu glas de brebenei,

Vino repede afară,

Cu pas săltăreț de miei!

Vino și aruncă peste,

Simfonii cu ghiocei,

Poate nouă, de pe suflet,

Iarna grea cu tot ne-o iei.

Adu-ne lumina sfântă,

Slava mărețului Domn,

Care cu al său Cuvânt,

Ridică totul din somn.

Adu-ne speranță, viață,

Liniște și arme mute,

Să facem din lumea toată

Casa sufletelor multe.

Adu-ne iubire, pace,

Pentru mame, pentru fii,

Fă din inimile noastre,

Glasuri pure de copii.

Fă din războaie cenușă,

Du-le-n spații nelumești,

De unde să iasă doară

Ghiocei lângă fereștri.

@ Gheorghe A. Stroia

România, 24.02.2022

by

Referinţă Bibliografică

GHEORGHE A. STROIA: VINO, PRIMĂVARĂ/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 25 februarie 2022