SFÂNTUL GHEORGHE – SIMBOLUL BIRUINȚEI PRIN CREDINȚĂ
Imaginea Sfântului Gheorghe călare, străpungând cu sulița un balaur înfricoșător, este una dintre cele mai recognoscibile icoane ale creștinătății. Totuși, în spatele acestei reprezentări spectaculoase, pe care mulți o privesc doar ca pe o legendă medievală sau un basm cu cavaleri, se ascunde o realitate spirituală brutală și un simbolism pe care omul modern tinde să îl ignore, spre propria pierdere.
Lupta cu balaurul pentru biruința fricii
Istoric vorbind, Sfântul Gheorghe a fost un martir real, un ofițer de rang înalt în garda împăratului Dioclețian, care a pătimit la începutul secolului al IV-lea. Legenda luptei cu balaurul a apărut mai târziu în iconografie, dar ea nu a fost inventată ca o poveste de adormit copiii, ci ca o hartă a supraviețuirii sufletești.
Balaurul nu este o reptilă preistorică, ci personificarea răului total: frica, egoismul, patimile care ne devorează libertatea și instinctele care ne transformă din oameni în fiare. Orașul terorizat de balaur reprezintă propria noastră viață, care adesea devine „prizonieră” unor vicii sau situații ce par de neînvins.
Simboluri ale biruinței – sulița și crucea
În iconografie, sulița Sfântului Gheorghe este foarte subțire, terminându-se cu o cruce – detaliu care arată că victoria nu a fost obținută prin forță brută, prin mușchi sau prin arme convenționale.
Sfântul Gheorghe a învins balaurul prin puterea Cuvântului și a Crucii – specifice luptei spirituale. Nu se poate birui ura prin ură, nici mândria cu altă trufie mai mare. Arma care poate străpunge inima răului este credința mărturisitoare și jertfa de sine.
Lupta Sfântului Gheorghe este ignorată astăzi pentru că presupune o confruntare directă cu spirite monstruoase. Este mult mai ușor de privit balaurul ca pe o creatură fictivă decât să recunoașterea balaurului nepăsării, care devorează timpul vieții sau balaurul trufiei care distruge familiile – monstrul din suflet.
Sfântul Gheorghe nu fuge de monstru. El nu îl ignoră, sperând că va pleca de la sine. El îl înfruntă sub privirea lui Dumnezeu. Simbolul pe care îl omitem este acela al responsabilității spirituale: suntem chemați să fim luptători pentru victoria binelui , nu să rămânem spectatori pasivi ai propriei degradări morale.
Lupta cu spiritul rău – victorie pentru comunitate
În simbolistica ortodoxă, Sfântul Gheorghe nu ucide balaurul pentru propria glorie, ci pentru eliberarea comunității de întunericul păcatului, spre dobândirea Lumii lui Hristos. Victoria creștină este întotdeauna, cea care aduce lumina libertății celorlalți.
Legenda luptei cu balaurul este povestea reală a omului în tendința răzbunării pe care trebuie să o anihilăm prin curajul care poate învinge frica și lupta cu minciuna pentru descătușarea adevărului.
Sfântul Gheorghe reamintește de puterea biruinței asupra balaurului înfricoșător, cu solzi de fier, care este ucis de sabia credinței – metaforele victoriei spirituale – pentru dreptul la viață în lumină și adevăr.
Puterea rugăciunii către Sfântul Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost cinstit în mod deosebit de Sfântul Voievod Stefan cel Mare al Moldovei. Chipul Sfântului Gheorghe a fost imprimat pe toate steagurile de luptă. Un astfel de steag este prezent la Mânăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Stefan cel Mare către Sfântul Gheorghe.
Această rugăciune a fost scrisă în anul 7008, adică 1500, la 43 ani ai domniei sale, și a rămas inscripționată pe steagul Țării Românești.
Rugăciunea Sfântului Stefan cel Mare către Sfântul Gheorghe
„O, luptătorule și biruitorule, Mare Mucenic Gheorghe, în nevoi și în nenorociri, grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țării Moldovei!
Păzește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce Te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin”.
Noaptea de Sf. Gheorghe – sacrul și profanul se îmbină
1. Rânduieli care sfințesc viața
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, prăznuită la 23 aprilie, reprezintă pentru creștinul ortodox momentul în care pământul se trezește la viață sub semnul suliței biruitoare a Sfântului Gheorghe.
În tradiția românească, această zi este încărcată de o simbolistică profundă, împletind rugăciunea cu ritualuri vechi menite să asigure protecția casei și rodnicia muncii.
Dacă vrei să atragi binecuvântarea și să pui un scut spiritual deasupra gospodăriei tale prin rânduielile strămoșilor.
2. Gătirea porților cu ramuri verzi
Cea mai răspândită practică este împodobirea poților sau ușilor de la case. Ramuri verzi de salcie, mesteacăn sau măceș se pun la stâlpii porților, la ușile caselor și la grajduri.
Aceste ramuri simbolizează viața care înmugurește și biruința Sfântului Gheorghe asupra morții. Se crede că ele funcționează ca o barieră spirituală împotriva oricărei energii negative sau a furtului de mană, care ar vrea să strice belșugul laptelui și sănătatea vitelor.
3. Spălatul cu Apă Vie – Roua lui Sângiorz
Bătrânii știau că roua căzută în dimineața de Sfântul Gheorghe este binecuvântată. De aceea, se obișnuiește ca înainte de răsăritul soarelui să te speli pe față cu apa/ roua adunată de pe iarbă sau de sub tufele de măceș.
Legenda spune că acest gest aduce sănătate trupului, lumină ochilor și noroc în tot ce întreprinzi. Este o formă de purificare prin care ne recunoștem dependența de natura creată de Dumnezeu.
4. Sfințirea animalelor și a grădinii
Pentru belșugul recoltei, de Sfântul Gheorghe se stropește grădina și vitele cu Agheasmă. Animalele sunt scoase la pășunat peste un lanț de fier (pentru a fi tari ca fierul) sau peste cenusa din sobă, pentru a fi curățate de boli. Nu este considerată magie, ci sfințirea muncii.
„Îl rugăm pe Sfântul Gheorghe, ocrotitorul agriculturii, să fie „paznic” peste ogorul nostru și peste animalele care ne hrănesc.”
5. Milostenia și rugăciunea – izvorul belșugului
Prin ritualurile exterioare, belșugul vine peste cel care are inima deschisă. Este ziua în care se împart pachete cu lactate, ouă sau colaci, în amintirea faptului că Sfântul Gheorghe și-a împărțit averea săracilor înainte de martiriu. Participarea la Sfânta Liturghie este gestul suprem de protecție. Rugăciunea rostită în biserică descuie cerul, aducând ploaie la timp și pace în familie.
6. Semnificatia ritualică
A face aceste gesturi de Sfântul Gheorghe înseamnă a mărturisi că viața noastră este sub paza lui Dumnezeu. Împodobind casa cu verdeață și sufletul cu rugăciune, alungăm balaurul lipsurilor și deschidem timpul către un an plin de roade, liniște, belșug și scut de protecție.
Sfântul Mucenic Gheorghe – ocrotitorul Bisericii și Armatei
Sfântul din nume este avocatul nostru, al celor care-i purtăm numele în fața lui Dumnezeu. El duce rugăciunea noastra înaintea lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi. Iar la sfârșitul vieții, când mergem dincolo, alături de noi va sta și patronul nostru, dacă l-am cinstit și ne-am rugat lui. Va fi alături de Îngerul păzitor, ca să ne apere în fața acuzațiilor satanei, pentru că la Judecata particulară, diavolul scoate toate păcatele noastre, pe care noi nici nu ni le mai amintim, le aduce la iveală, le aruncă în balanță, iar trebuie să avem un avocat al apărării care să aducă și faptele noastre cele bune. Caci noi vom fi atât de umiliți, încât nu ne mai amintim de faptele bune, așa cum am uitat și de păcatele noastre. Dar vin Îngerul păzitor și Sfântul protector și pun în balanță toate faptele noastre bune. Aduceți-vă aminte de Sfântul al cărui nume îl purtați și rugați-vă să vă apere familia, neamul și toata lumea.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este ocrotitorul multor biserici de parohie și mânăstiri, dar și ocrotitorul Armatei Romane.
Cei care poartă nume de sfânt, vor fi ajutați când roagă lui la vreme de necaz, de boală, în împrejurări grele și în clipele de bucurie: „Sfinte Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul meu, roagă-te lui Dumnezeu pentru mine (rostind numele)!
Să ne învrednicim sufletul asemenea Sfântului Mucenic Gheorghe în lupta de a învinge răul care ne macină viața, spre slavă Tatălui, Fiului și Sfântului Duh – acum și pururea în veacul veacului.
Amin!
Maria Filipoiu: poet, exeget, jurnalist UZPR
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..