Stimați și dragi prieteni,
Inima duioasei poete Lia Ruse a încetat să bată. Nu mai pulsează nostalgii vechi, românești, în cărți noi lansate la Montreal. Dar în sufletele noastre amintirea ei va rămâne așa cum și-ar fi dorit distinsa doamnă; poeta obișnuia să ne delecteze cu surprize plăcute editoriale, precum ultimul volum de poezii, al cărui titlu ne promitea că oricât de greu viața ne-ar încerca, „cu mângâieri și alint pe-un cadran de ceas”, „Povestea continuă”. Astfel, nonagenara doamnă ne lasă consolare în cărțile sale o miraculoasă întoarcere în timp unde o regăsim, precum în versurile următoare:
,,/Acolo, În inima liceului /(unde) A fost cândva o fată… /Matricola relevă ///Că, undeva într-o bancă,/ Cu ochi aprinși,/ Mai este,/ O umbră de elevă…/ scria Lia Ruse în poemul „Trăitele imagini„.
Din partea celor care am avut onoarea s-o cunoaștem, un mare „Mulțumesc!” pentru contribuția sa la promovarea limbii și literaturii române, și pentru menținerea flăcării spiritului românesc la Montreal.
Drum lin la stele, neuitată poetă, scumpă prietenă și distinsă doamnă Lia Ruse!
Dumnezeu s-o odihnească!
Carmen Doreal & Adrian Erbiceanu
***********************
O TOAMNĂ INTRĂ ÎN POVESTE
de LIA Filoteia Ruse
O toamnă caldă intră în poveste…
S-au risipit culorile astrale
Pictate-n dor, visare și-nălțare.
Așteptarea coboară dintr-o veste!
E vremea cu murmurândă boare,
Pe unde dorul poartă pe oricine.
Sub diafane scăpărări de soare
Ziua ruginește lângă mine.
Tăcerile de toamnă își vorbesc
Din ochii care se extaziază
Și-n alfabet de soare se citesc
Basme cu frunze ce se furișează.
Prin gesturi dulci trudesc să se strecoare
Cuvinte de infinit promis,
În clipe cu luciri de sărbătoare
Că sunt și-umbre care se cheamă vis.
…………………………………..
Priviri suave, farmec de toamnă
Ce strecoară-n suflet necunoscutul,
Frisoane de iubire,-n sărutul
Încremenit într-un suflet de doamnă…
————————————-
Lia RUSE
Laval-Montreal, Canada
by