Iubire divină
Zburând
pe aripile imaginatiei,
departe de ego,
cutreierând înalţimile,
m-am rătăcit
pe o cărare luminoasă
în univers.
Acolo m-am izbit
de ecoul mut
al dorinţei profunde
de a găsi pentru o clipă
o iubire pură,
neconditionată,
care să-mi aline sufletul,
încă tremurând
sub povara atâtor dureri.
Căutând iubire,
am atras o explozie cosmică,
o lumină caldă, pură,
pe care am absorbit-o
cu atâta sete,
adânc în suflet.
Apoi am atins cu gingășie
luminile colorate
ale unui curcubeu,
care ilumina universul.
În liniştea divină,
scăldată în atâta lumină,
m-a atins o vibraţie.
Era egoul
care mă chema,
să mă intorc înapoi.
L-am ingnorat
şi am mai rămas
căteva clipe,
sa simt iubirea divina
si freamătul sufletului
care plângea,
în tăcerea universului.
În timp ce gândul
plutea lin şi gingaş,
peste munţi şi văi
cu zăpezi argintii,
din nou spre acasă,
o voce suavă,
m-a trezit din vis.
M-am scuturat întristată,
lăsând pe pământul moale,
o răfală de lacrimi.
Privind încă o dată
în adâncul sufletului,
am zărit cu uimire,
o mulțime de stele,
pulsând şi licărind;
un univers
plin cu iubire divină,
răpit dintr-un vis
fermecator.
Sydney, 10 Februarie 2020
by 
 |
Referinţă Bibliografică |
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..