Practic, sesiunea oficială a Festivalului VEDETEATRU se va deschide pe 6 iunie, ora 19,00, cu o masă rotundă pe tema „Scenograful-vedetă”, apoi, în foaierul Teatrului ”George Ciprian” din Buzău va avea loc vernisajul expoziţiei dedicate scenografului Vittorio Holtier (1945-2014), unul dintre cei mai buni din această branşă, absolvent al Institutului de Arte Plastice şi Decorative „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti, secţia scenografie, fost membru UAP şi UNITER şi pictor la Teatrul Odeon. În continuare, după ora 19,30, va avea loc constituirea „Juriului de Public” şi un spectacol al Teatrului Mic, „Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike” de Cristopher Durang, în regia lui Horia Rusu şi scenografia Mariei Miu. Distribuţia: Gheorghe Visu (Vania), Liliana Pană (Sonia), Mihaela Rădescu (Maşa), Ştefan Lupu (Spike), Ana Bianca Popescu (Nina) şi Andreea Gramoşteanu (Casandra). O comedie reliefând viaţa cenuşie, de zi cu zi, a unor oameni simpli, anoşti, nostalgici şi oarecum împăcaţi cu soarta, excepţie făcând Maşa, sora cea mare,care este vedetă de cinema, la Hollywood, unde munceşte foarte mult pentru a-şi întreţine fraţii. O artistă foarte frumoasă şi cu o personalitate pe măsură. Acţiunea se desfăşoară pe malul unui iaz din provincie, unde Vania şi Sonia, sora vitregă a acestuia, aşteaptă apariţie unui bâtlan exotic, albastru.  Sonia, o fire extrem de altruistă, şi-a dedicat tinereţea îngrijirii părinţilor ei adoptivi, pierderea acestora ducând-o într-o uşoară depresie introspectivă. Fratele acestora, Vania, ca orice bărbat matur, care şi-a trăit viaţa în limitele firescului, pare împăcat cu soarta,rezumându-şi plăcerile la cafeaua din fiecare dimineaţă şi  contemplarea bâtlanului albastru, care, prin apariţia sa, pare a avea un rol de terapeutică sufletească.  Piesa are miez, redă unele aspecte ale vieţii  cu o naturaleţe tipică dramaturgiei clasice.  Am mai menţiona faptul că, în 2013, piesa respectivă a obţinut  Premiul „Tony”.

Deja se „VEDETEATRU”  – „Gaiţele”, o atracţie irezistibilă!

A doua piesă, din programul Festivalului VEDETEATRU, va fi jucată de actorii Teatrului Odeon, din Bucureşti. Este vorba despre foarte cunoscuta operă a lui Al. Kiriţescu, „Gaiţele” , în regia lui Alexandru Dabija. Decor: Vittorio Holtier,costumele: Irina Solomon, cu: Dorina Lazăr, Ana Maria Moldovan, Elvira Deatcu, Paula Niculiţă, Carmen Tănase, Virginia Rogin, Ionel Mihăilescu, Constantin Cojocaru, Antoaneta Zaharia/Dana Voicu, Marius Stănescu, Petre Nicolae şi Pavel Bartoş. Reprezentaţia va avea loc sâmbătă, 7 iunie, începând cu ora 19,00, la sala Teatrului „George Ciprian”. Faptul că, în perioada 2002-2015, această piesă a participat la peste 20 de festivaluri, incluzând aici şi câteva turnee, spune destule. Despre felul inconfundabil în care Alexandru Dabija îşi concepe şi derulează viziunile scenice, au scris mai toţi criticii consacraţi, dar şi condeie mai tinere, credibile prin argumentaţii critice ireproşabile. Despre „Gaiţele”, în februarie 2003, în „Observatorul Cultural”, Eugenia Anca Rotescu nota, printre alte: „Gaiţele fixează repere şi trece în revistă etape. Datează, înainte de toate. Pentru început, sîntem în plin interbelic, nu numai datorită autorului, cît prin mijloacele de abordare. Totuşi, de ce acest prim reper? Desigur, pentru că perioada dată a reprezentat pentru scena noastră un moment remarcabil prin modernism şi racordare la spiritul timpului. Poate singurul sincron cu mişcarea europeană. Partea întîi a spectacolului poartă, uşor stilizată, amprenta epocii. E sugerată prin costume, obiecte de recuzită, decor în ansamblul său şi de la sine înţeles, prin jocul actoricesc. Dar regizorul nu este un paseist, nici făcător de spectacole de muzeu. Oricît ar aprecia etapa din punct de vedere istoric, domnia sa se situează în prezent, se raportează la ‘acum’ şi ‘aici’. Apare astfel un subtil comentariu; o notă aproape imperceptibilă de artificialitate se insinuează discret în tot ce se vede şi se întîmplă pe scenă. Partea a doua a primului act mută acţiunea în dormitorul tânărului cuplu Margareta şi Mircea Aldea, schimbînd totodată punctul de referinţă. Teatrul realist-psihologic îşi intră în drepturi dar şi sub incidenţa privirii critice a directorului de scenă. Dincolo de decorul unitar, dominat de patul conjugal, de tonul grav, chiar cu mici accente de melodramă, nu poate trece neobservat un oarecare exces în rostire, în atitudine. La fel, un semn de întrebare ridică şi privirile iscoditoare, furiş-scrutătoare ale celorlalţi membri ai clanului Duduleanu. Curiozitate, fără îndoială, dar pe undeva şi un strop de ironică îndoială faţă de veridicitatea actului de viaţă/de teatru consumat acolo/atunci. Traseele directe ori inutil labirintice desenate de personaje în drumul lor spre rampă sau culise vin să întărească suspiciunea.
După pauză, spaţiul scenografic este mult schimbat; el sugerează perioada de la aşa-numită de reteatralizare pînă în zilele noastre. Scena este extrem de aerisită; elementele de decor lasă ample zone libere”. Şi ar mai fi ceva, la fel de semnificativ ca şi participarea la festivalurile la care făceam referire la începutul acestor rânduri. Iată o scurtă listă a premiilor obţinute cu „Gaiţele”: Constantin Cojocaru – Premiul pentru cel mai bun rol feminin, Festivalul de teatru de la Piatra Neamţ, 2005;Carmen Tănase – Premiul pentru rol secundar,Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara, 2004;Dorina Lazăr – Premiul pentru cea mai bună actriţă, Festivalul Naţional de Comedie, Galaţi, 2002; Paula Niculiţă – menţiune pentru interpretare, Festivalul Naţional de Comedie Galaţi, 2002. Acestea fiind spuse, chiar dacă vor fi jucate şi alte piese, pe scena teatrului buzoian, la fel de interesante, şi acestea, „Gaiţele”, totuşi, cel puţin pentru spectatorii statornici, fideli teatrului în general, reprezintă (încă) o atracţie irezistibilă.

Marin Ifrim

by

Referinţă Bibliografică

La Buzău, deja se „VEDETEATRU” : „Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike” și ”Gaițele”/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 3 iunie 2015