( Azi , cand ziua inimii blande isi cere iubirea…)

Am ales sa rămân pentru o eternitate
In golul nimicului absolut
Sa ascult liniștea incomensurabila
A acestui gol
Sa tac, sa înțeleg și sa adun toată Intelepciunea întunericului de dincolo de viața, de moarte…. De neant

Am rămas acolo pentru un timp
Și-n Singurătatea apocalipsei de odinioară
M-anvaluit o pace temerara
A care-i simfonie cuprindea lumi
Văzute și nevăzute
Auzite și neauzite
Pana in cel mai dosit colț de Univers
Unde nici Îngerii nu au trecut

Și ascult….ascult intortocherea acestei liniști
Ca o pasare Măiastra
Care-și desface aripile
Cuprinzând tot … și totul supunându-se cantr-o Taina fără de taina

Am auzit după încă o eternitate
O șoapta , ca un freamăt , blând, inocent și atât de senin
Era șoapta unei Inimi
Care in simplitatea-i absoluta
Își pulsa Viața intr-un
Nou Început
De-abia renăscut

M-am apropiat tăcută
In forma mea fără forma
Și in duioșia ei milenara
Își manifesta aievea
Un fel de Putere inimaginabila
In care era adunata întreaga lume… întreaga viața se adăpostea in EA
Și își primea viața … tot din EA

M-am contopit intr-totul in acest Gigant
Și m-am lăsat împodobita de toată
Acea Lumina Diafana
A care-i blândețe întruchipa Extazul
In toată Gloria Dragostei imperceptibile
Însă in toată Gratia
Primordialului Absolut

Era ca un vis din care
Nu mai vroiam sa ma trezesc niciodată
Celulele simțeau o iubire nespusa ….
Pana la durere…. O durere acerba, însă atât de primitoare

Vocea prinsese forma
O forma a care-i luminozitate
Cuprindea lumi, planete, ființe angelice, umane ….
Iar strălucirea EI era asemeni unui Foc Mistuitor
Care ardea …. Ardea in Radiante Infinite
Unduind și spiralandu-și Razele
Cantr-un Dans Sacru
Plin de farmecul florii de Lotus
Pe suprafața clipocitului unei ape
Pe care nu poți sa identifici nici frumusețile transformatoare
Nici Mișcările schimbatoare
Și nici tainele-i aidoma stelelor căzătoare….

Coralii diademelor astrale
Chiparoșii voioși
Împreuna cu harpele divine nemuritoare
Au început un cant din vechime
Care trezea la nemurire fiecare suflet treaz sau adormit….

Ființa Gigant de Lumini Radiante
Ma cheamă pe nume
Și acea clipa
Rămâne scrisă in Cartea Vieții
Cu litere de Aur din praf de stele
Chemând-și străbunii Ancestrali
Din toată istoria omenirii

Inima Grației își renăscut-se Cuvântul
Dându-i întâietate inimii omului pământean
Iar Împreuna formau
Intr-o Sfera Aurie
Inima vieții

Eram copleșită intr-un extaz amețitor
Pe când Inima Vieții grăiește
Fiecărei ființe … de pe pământ , de sub soare
Și din fiecare zare:
,, Trăiți in Adevăr
Cuvântati in Adevăr
Exprimați in Adevăr
Și iubiți in Adevăr
Pentru ca Adevarul
Sa va înnobileze
Acum și in Erernitate
In tot ce gândiți, graiti și înfăptuiti
De la mic la mare
Intru vecie
Acum și Aici
Și-toată viața de acum înainte
Amin,,!!!

Liniștea de dinainte
A transformat universul
Intr-o haina sfânta
Prin care amuțirea cuprinse-se întregul Nat….

Am ales sa ascult acea liniște
Încă câteva vieți
Apoi…. După o clipa de leghe
Sa ma întorc
Și sa grăiesc
Cuvântul Sfânt
Al Inimii Vieții
Pentru ca nemurirea
Sa cuprindă fiecare
Ființa …. Umană, cosmica, cereasca , pământească
Și-n fiecare inima
De sub soare
Sa răsară și sa se-ntrupeze
Adevarul Dragostei de Început
In toată Esența și Gloria Lui divina
Pana in nemurire…..

Cu inima buna in bucurie

by

Referinţă Bibliografică

LA O POVESTE CU DUMNEZEU, HRISNA, BUDA…..SAU OMUL DIVIN/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 10 mai 2022