Legendele Iernii
IARNA CENUȘĂREASĂ
Din văzduh cerne ninsoare,
O iarnă cenușăreasă,
Aerul de sărbătoare
Să-l ducă-n suflet și-n casă.
Micșorează depărtarea
Cu steluțe căzătoare,
Feerică face zarea
În zăpadă plutitoare.
Pe fulgii jucăuși în zbor
Pun a visării iubire,
Cu șirul amintirilor
Să-și ia zborul din privire.
Să umple singurătate
De harul purificator,
Sufletul prin timp să-l poarte
Ca pe un vis nepieritor.
Din a cerului cetate
Să ningă cu daruri sfinte
Pe chipuri înlăcrimate,
Ce-și duc speranțe-n morminte.
© Maria Filipoiu
Decembrie, 2014.
Din vol. „MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ”
.
COLINDĂ PENTRU MOȘ CRĂCIUN
(colindă în baladă)
În veșmânt de iarnă,
Spiriduși răstoarnă
Norii de zăpadă
Pe câmp și-n ogradă.
Moș Crăciun apare
Cu sania mare
Din deal pe câmpie,
Plin de veselie.
Trasă de reni fuge,
Vântul o ajunge,
Dar sania zboară
Ca un fir de sfoară.
Zboară ca nălucă,
În dar să-mi aducă
Un coș de nuiele,
Plin cu nuci și mere.
Ho… ho… ho… el strigă,
Peste zări navigă.
Prin timp cât străbate,
Bucurii împarte.
Prin magică noapte,
La multe uși bate,
Lumii ducând veste
Și daruri celeste.
I-am scris o colindă,
Așteptând în tindă,
Magia de Crăciun,
Și Anul Nou mai bun.
La copii să vină
Cu desaga plină,
Îi pun în scrisoare,
Mir de lăcrimioare.
Iar când nu voi mai fi
În lumea celor vii,
Îi duc dorul în cer,
Cu-al magiei mister.
Pe nori albi lăcrimând,
Mă rog să-mi vină rând,
Cu magii să colind,
Suflet de dor golind.
.
LEGENDA LUI MOŞ NICOLAE
Din vremurile străbune,
De sărbători creștine,
La copii, ca prin minune,
Moș Nicolae vine.
An de an la fel de darnic,
Minuni poartă-n sacul său.
Misiune duce paşnic,
Asemeni unui erou.
În încălţări lustruite
Pune daruri pe furiş.
Ca-n legendă sunt menite
Cu har din mituri desprins.
Mai strecoară pe sub uşă,
La copii năbădăioşi,
Câte-o „sfântă” nuieluşă.
De-a fi buni și respectuoși.
Sau un beţişor sculptează,
Să poată părea mai şic.
Dar îl impresionează
Pe voinicel sau pitic.
Dar toți piticii se grăbesc,
Ghete să-și lustruiască,
Sperând ca tot ce-și doresc
În ele să primescă.
Fiecare copil scrie
Bilet cu năzuință,
Moș-Nicolae să-i știe
Cea mai mare dorință.
În ghetuțe e așezat,
Iar Moșul când citește,
Îi lasă darul așteptat,
Ca-n magică poveste.
Cât de mulți copii aşteaptă
Pe Moş să facă minuni,
Nu se va ştii niciodată;
Dar devin cuminți și buni.
Toți învață lucruri bune
Și-i ascultă pe părinţi;
Iar prin timp, cu-nţelepciune
Îl văd în ceata de sfinţi.
Şi vor duce mai departe
Prin vremuri, adulţi fiind,
Ritualuri scrise-n carte;
Pe copii frumos minţind.
Nimeni din lume nu știe
Moșul de unde vine.
Străbătând mitologie,
Misterios rămâne.
Din anuarul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești”
.
LA CEAS DE RUGĂCIUNE
În ropot de timp vin sărbători creștine,
Cu Sfântul Nicolae darnic, blând și bun.
Iar când ninge cu daruri din zări senine,
Grăbește sania la fratele Crăciun.
Din zări răsună „o veste minunată”
În casa inimii să aducă aducă pace,
Când Prunc se naște din Maică Preacurată
Și azimă pentru praznic sfânt se coace.
O bae de lacrimi strâng pentru Pruncul Sfânt
Când perdea de nori se adună sub pleoape.
Pe aripi de gânduri, rugă să-și ia avânt
La Tatăl din Ceruri, de suflet aproape.
Colindele sfinte să-și lase ecouri
În suflete, cu harul purificator!
Ofrande sufletești să primim cadouri,
Ce amintesc de datina creștinilor!
La ceas de rugăciune, din gândul sfetnic
Am scris pentru suflete fără prihană,
Cugetare ce se pierde-n timp vremelnic
La lumina sărbătorilor de iarnă.
.
MAGIA CRACIUNULUI
De Nașterea Domnului și-a credinței,
Creștinătatea e în sărbătoare,
Că leagăn este vieții și ființei,
Iar sufletului este salvatoare.
Luminată e lumea de Duhul Sfânt
Prin noaptea ce străbate veșnicia.
Cu Steaua sfântă coboară de Pământ,
Unde a născut Fecioara Maria.
Când Lumina în suflete pătrunde
Se-aud colindători cu vestea sfântă,
Iar toaca rugăciunii le răspunde
În cor de îngeri, ce Nașterea-i cântă.
Magică e slujba de vecernie,
La Nașterea din chip fără prihană,
Să inunde inimi de bucurie,
Magia Sărbătorilor de iarnă.
Pentru minunea Nașterii Domnului,
Se aprind lumini în bradul de Crăciun,
Spre a fi bucurie sufletului,
Magica noapte cu daruri în Ajun.
Decembrie,2014
Din vol. „Magia Sărbătorilor de Iarnă”
.
MAGIA IERNII
Pe zarea sidefie, văzduhul a nins,
Magia iernii să se strecoare în vis.
Iar cer de stele se oglindește-n ape
S-apridă felinare-n feerică noapte.
Pe munți strălucește cunună de stele,
Când basm pune vrajă-n gândurile mele,
Să îmi încingă ideile aprinse
Și scântei să lase în slovele scrise.
Privirea îngheață pe geamul de cleștar,
Când lacrimi îmi topesc sufletul de ghețar,
Să pictez ramuri cu mii de diamante,
Pe geana lunii cu vise revărsate.
În sânul iernii cu mantie de gheață
Tremură de dor a inimii speranță,
Iar gândurile cu vise poleite
În raze de cuvinte sunt împletite.
Cu dorul iubirii ce-n așteptări s-a stins,
Îngheață speranța pe creștetul meu nins
De ani ce-n tâmple argintii nu mai au loc.
Să-mi ducă povestea în soartă cu noroc.
Pe aripi mă duce idee măiastră,
În stele să scriu basm din privire albastră,
Când magică este povestea de viață,
Cu floarea speranței în ramuri de gheață.
Autor Maria Filipoiu
Din Antologia „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII”
Colecția „Grai românesc”, Editura „Liric graph”
.
IARNĂ HIBERNALĂ
Ninge Iarna friguroasă,
cu nămeți să-potmolească
livada de lângă casă,
Flori de gheață-n pomi să crească!
Ca soldații la streașină
stau țurțuri gata de luptă,
așteptând voinici să vină,
pentru ultima redută.
Suflă crivățul dirijor
din trompeta-i ruginită
și-n suflet îmi lasă fior,
dar în inima rănită.
Vine Iarna hibernală
să clocească frunză-n ramuri,
Cu fecioara Primăvară
să-mi aprindă idealuri.
Nici n-am terminat ideea
să o duc până la capăt
că, Iarna i-a stins scânteia
cu reci viscoliri de omăt.
Dar până la Primăvară,
Iarna își scrie poveste.
Din fuior se face sfoară,
germenele în grâu crește!
*Din volumul „Legendele Iernii
© Maria Filipoiu – poet, eseist, jurnalist UZPR

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..