LITERATURIZAREA UIMIRII
de Vasile Dan MARCHIȘ
La început a fost uimirea
cum că
Dumnezeu nu a avut
prin ce-și concretiza gândirea.
Dorea ca aceasta
să se desfășoare concret
pe, prin
sau pe lângă ceva…
Și se gândea doar
că-și mișcă în van mâinile,
aripile,
înotătoarele,
picioarele…
Doar își închipuie
că zboară,
ori că înoată
sau că pășește …
Concret se întreba
că pe ce
și unde?
Doar se zbate în van…
Se gândește cui
și cum să scrie astfel!
Prin această dorință primordială
pe lângă lucrurile solide,
lichide și gazoase,
s-a născut cea care
le-a dat acestora definiția în faptă,
muza…
Astfel s-a literaturizat concret
prin ceva uimirea…
Vă mulțumim, prieten drag al Armoniilor Culturale, pentru modul constant în care vă regăsiți în paginile revistei noastre. Sunteți un membru important al familiei noastre culturale. Apreciem și prețuim!