Mama ei de viață!
gândea barbatul toropit de aburii beției,
Târându-și greu, pe-asfaltu-ncins,
relicva bărbăției…
De tânăr, chiar, prea crudă-i fu pârdalnica lui soartă
Că nicio fată nu-l plăcu, și-i pus pe șina moartă…

Și-l vezi pe uliță trecând, privind cu nostalgie
La ce-a lăsat în urma lui, la ani cu energie…
A fost o vreme, în liceu, când planuri pentru viață,
Și-a tot făcut, dar viața, vezi, … l-a vrut doar o paiață…

Acasă i s-a spus mereu: brățară e de aur,
O meserie, dac-o ai…, el s-a șanjat în laur…
Și-i trece ziua fără rost, cu nicio bucurie,
Se uită-n zare ca pierdut, i-apare o stafie…

Or fi părinții ce-au plecat demult în altă lume,
Unde durere nu mai e, doar numele postume…
Îl mustră, cred, că a lăsat ruină moștenirea…
Nimic n-a mai făcut, neprăpădindu-se cu firea…

Mama ei de viață! da, c-a fost și el odat’ barbat…
Când la serviciu se ducea și chiar era apreciat,
Istorica inflexiune un nou statut i-a dat și lui,
Cum mulți primiră-n România, acela al șomerului…

E prea tardiv să se mai schimbe ceva în bine pentru el,
A fost ca, … mama ei de viață!, să-și ducă traiul făr-un țel..
Și-o să se-audă într-o vreme cum clopotu-ntr-o limbă bate,
Va fi sfârșitul lui terestru când sufletul eter străbate…

1 aug. 2022, Timișoara, România, Georgeta Tudor

by

Referinţă Bibliografică

MAMA EI DE VIAȚĂ!/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 2 august 2022