M-ai copleșit iluzie cu farmec…
Încoronând cu jad sufletul meu,
Mi-ai așezat o diademă
Pe fruntea,ce-ți trimite gândul meu!
Și mâna ta întinsă…
Mă vrea cuprinsă-n timp,
Căldură gurii mele -o vrei
Dar cine ești nălucă?
De unde ai venit ?
Dă-mi chipul tău și îți promit,
Să-ți mulțumesc pentru coroana…
Ce-mi așezi pe fruntea-n gândurată !


