Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » UMOR » PAMFLET » Marin Ifrim: Despre Gâdel și Bădel, piesă de teatru în lucru

Marin Ifrim: Despre Gâdel și Bădel, piesă de teatru în lucru

Despre Gâdel și Bădel, piesă de teatru în lucru

 

Gâdel de la tv. e ceva comic și trist în egală măsură. Nu-i cunosc numele întreg, ar fi ca și cum aș vârî brațul într-o imensă tufă de urzici arzătoare. Am auzit că ar fi, în timpul liber, și un fel de ”pastor” de rezervă. Acoperit, carevasăzică. Nu contează. Gâdel are vorbe și gesturi de copil un pic retardat. Doar un pic, cât să dăuneze nervilor mulțimii. Unii spun că se vopsește pe cap, de parcă părul ar gândi în locul dumnealui. Cu tot respectul, Gâdel pute oricum l-ai privi, mai ales retoric. Balamucul în care se crede împărat al democrației post-comuniste e doar o șandrama de securist al unui gitan notoriu prin talentul cu care a reușit să se strecoare în buzunarele fostei securități, luând de acolo până și găurile. Gâdel e o jucărie stricată care nu poate fi reparată, o glumă de sistem paralel. Uitați-vă la ”mecla” sa când se uită spre voi dinspre micul ecran. Se vede doar pe el. Și nu e singurul cimpanzeu din grădina maicii felix. Mai e pe acolo și Bădel, alt denaturat din cauze cosmice cu efect de seră. Ca și Gâdel, Bădel e nevricos, are patos, își linge salariul ca și cum s-ar da pe gheață în mijlocul Africii. Mă uit la emisiunile lor emanate doar ca să văd de unde vor ei să bată vântul. Consoarta crede că le sunt ”fan”. Nu am nicio reverență pentru nici un post tv., toate au gâdei și bădei. Cu puține excepții. Pe vremea lui Ceaușescu ne doream o televiziune liberă. N-a fost să fie. Acum avem zeci de televiziuni însă niciuna liberă cu adevărat. Câte ecrane atâți securiști. Leșin telecomanda, caut filme, caut să înțeleg de ce caut. Pentru că nu am încotro. Pentru că nu vreau să-i văd, seară de seară, pe Gâdel pe Bădel, doi ”comici” triști ai ecranului. Niciodată nu mi-am dorit să am ”putere”, nu aș fi fost în stare să o gestionez. Dacă eram ”felixat”, pe ăștia doi, Gâdel și Bădel, i-aș fi concediat numai pentru simplul fapt că le-am văzut fețele vorbitoare din dosul oglinzii. Ei sunt brancardierii care îl tot țin în brațe și pe targă pe Ragnea și Căriceanu Căliceanu Popesceanu. Niciunul nu trebuie ”arestat”, ei sunt glumele noastre sinistre. Cu Gâdel vopsit și cu Bădel ispitit. Ce vremi de sfârșit de lume a lor! Într-o bună zi o să fie și altfel, asta vreau pentru nepoții mei, o lume fără gâdei. Sunt un optimist întârziat. Mă simt în prezentul meu și doar atât, însă îmi e și mie dor de viitor, ca orice ”nemuritor”…

 

Marin Ifrim, 23 mai 2018

 

Facebooktwitterby feather

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.