Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » MIOARA OPRIȘAN- BĂTRÂNEI SINGURI, ÎN IARNĂ

MIOARA OPRIȘAN- BĂTRÂNEI SINGURI, ÎN IARNĂ

Mușcă crivățul din paltini,
Molcom focul arde-n vatră,
Sus pe cumpăna fântânii
Scârțâie ciutura spartă,
Ațâțând în noapte câinii…

În odaia cu fuioare
Fusul sprinten se rotește,
Cântă caierul de lână…
Tușa Lina povestește
Ca-n serile lungi, de iarnă.

În cuptorul uns cu humă
Se coc turtele în spuză.
-Până o veni Crăciunul
Masa rămâne mofluză,
Zice Moș Ion ghidușul.

Candela pâlpâie tainic
Aruncând umbre-n tavan,
Tânguie bătrân cavalul
În casa din Bărăgan,
Veșnicia-i trece pragul…

Bătrânei singuri, în iarnă,
Uitați parcă-n satul meu
Până astăzi, de la daci,
Cum Preabunul Dumnezeu
Rânduie străbunii baci.

Mușcă crivățul din haturi
Și afară viscolește,
Pacea umple încăperea…
Cine la moși se gândește?
Credința le e averea.

Moșii mei se țin de snoave:
Nici de viscol nu au teamă,
Nici de moarte n-au habar,
Zloata nu o iau în seamă,
Dumnezeu e lopătar.

Neaua îmbracă tot satul
În cojoc alb, țărănesc
Iar la moșii mei,pe casă,
Pune caftanul domnesc.
Pacea stă cu ei la masă…

28 noiembrie,2018
OPRIȘAN MARIOARA
ÎNSURĂȚEI, BRĂILA

Facebooktwitterby feather
Etichete: