Poem premiat la Festivalul Internațional „Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVII-a
Clătește-ți ochii în fluidele apusuri…
De hergheliile-ți cutreieră prin stepă
Și ereziile-nfloresc în crinii albi,
Clătește-ți ochii în fluidele apusuri…
Coboară în odaia lumii îngeri dalbi,
Între divin și om, armură în abisuri…
De bestii crude ți-atacă hulpav somnul,
Iar focu-ți arde-n valuri câmpul cu iluzii,
Clătește-ți ochii în fluidele apusuri…
Prin vene se preling poetice infuzii
Tot colindând din purgatoriu-n paradisuri.
De vântul disperării îți biciuie-n obraz,
Ipocriziile îți plouă cu senin,
Clătește-ți ochii în fluidele apusuri…
În odaia lumii egoul cabotin
Își joacă la cărți înveninate visuri.
De îți vei pune veșmântul stării de a fi,
Dihotomii vor curge pe fir evanescent…
Clătește-ți ochii în fluidele apusuri,
Peste odaia lumii cine-i transcendent,
Când îngeri dalbi ne convertesc vibrând abisuri?
Mioara Oprișan
Membră a Ligii Scriitorilor Români
Referinţă Bibliografică |