Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Mircea Dorin ISTRATE: MI-E DOR…

Mircea Dorin ISTRATE: MI-E DOR…

Mi-e dor de o sudalmă de la Buna

Când mai greșeam, că de, eram copil,

De vorba-i blândă ce-o rostea într-una,

Ca un zefir din luna lui April.

 

Mi-e dor să mai ascult câte-o poveste

Cu-n Chipăruș isteț și-un Făt-Frumos,

Și basmul cel știut c-o tristă veste,

Despre-un Harap avar, alunecos.

 

Îmi spuie dânsa iar, a câta oară?

Poveste lui Iisus cel Iertător,

De Iuda Trădătorul, iar și iară,

De Maica noastră, duh ocrotitor.

 

Și Moșu-mi spuie cine-mi sunt strămoșii

Ce-mi hodinesc în țintirim sub cruce,

Cum au trecut prin viață norocoșii,

Ca bătrânețea încă să mi-o-apuce.

 

Și-apoi de unde-ncepe vița noastră

Și câți din neam pe-aici s-au priponit,

De bacii noștri mari, ce-au fost o astră

Și-n  humă asta un’ s-au însfințit.

 

Mă-nvețe el din fluier cum se cântă

Și cum se strange-o turma din ciopoare,

O strigătură veche de la nuntă

Și portul cum se poartă-n sărbătoare.

 

Și când hotaru-i încă bun de sapă,

Cum se cosește iarba de pe Coastă,

Cum el, ulciorul, rece-mi ține-o apă,

Cum satul meu e veșnicia noastă.

 

Cum mi se joacă fetele la horă,

Ce strigături se fac la un nuntit,

Ce trebuie să-mi știe înc-o noră

Și cum se ține vinu la-nvechit.

 

Cum să te porți în sat, să-ți meargă bine,

Pe popa și pe dascăl să-l cinstești,

Cum să te ai cu cei mai mari ca tine,

Cum să îți știi tu locul unde ești.

*

O Doamne cum m-aș duce-n legănare,

În fapt de seară într-un car cu boi,

Tot  picurându-mi drumu-n lăcrimare,

Să mai trăiesc o clipă printre voi.

 

Să mai învăț ce-ar trebui să știe

Un bun român din neamul românesc,

C-aicea să rămână veșnic vie

Icoana celor dragi, din omenesc.

———————————–

Mircea Dorin ISTRATE

Târgu Mureș,

26 februarie, 2020

Facebooktwitterby feather
Etichete: