Curgerea de nostalgii din prag de toamnă poartă cu ea tristețile copacului care-și pierde frunzele. Este un peisaj dezolant la prima vedere, cu schimbări de culori pe fundal de bocet prelungit, lipit de aripile clipelor. Ceea ce nu se vede în șuvoiul de tristețe al nostalgiilor este simțirea copacului că își pierde și rădăcinile, urmând inevitabila uscare și înlăturarea sa din infinita curgere de către „buldozerul” Timpului. Dureroasă înțelegere a poetului Gh. A. Stroia, a neînțeleselor legi ale Timpului și a misiunii sale rostuită de Dumnezeu!
Anticii au cunoscut acest misterios joc divin, pe care l-au definit cu o sfâșietoare metaforă: „Panta rhei” (Totul curge, nimic nu rămâne neschimbat). Ei au fost mai apropiați de natură decât noi și au reușit să audă puternica voce dintre astre ce stabilise relațiile „oamenilor-copaci” cu Timpul. Dar tot atât de aproape de suflarea divină cred că a fost și poetul Gh. A. Stroia, căruia i-au fost revelate „înțelesurile neînțelese” ascunse în „înțelegerea oarbă” („Neînțelesule”). Așa a pătruns poetul în tainele acestui proces tulburător, numit „alchimia frunzei”, executat atât de tragic de călăul – Timp. Poetul ne spune că „trecerea prin viață” este o „alergare de beduin prin deșert”, cu „pielea pergament în flăcări” („Pergament”).
În retortele talentului său, cenușiul truism al „trecerii prin viață” capătă străluciri diamantine date de multitudinea de fațete care reflectă fascinante sensuri și înțelesuri izvorâte din simțirile sale. Prin aceste arderi sufletești, poetul reduce „alchimia frunzei” la esența sa tragică: „stropul de lumină care ne îneacă” în valurile Timpului și ne transformă în „umbre călătoare pe fire de vânt” („Fire de vânt”).
Poetul ne plimbă prin grădina micropoemelor sale din volumul „Alchimia frunzei”, toate înmiresmate de o melodie astrală, împletită din ecouri îngerești. De fapt, aceste micropoeme sunt niște cochilii de trecute trăiri, aruncate de timp la mal de viață. Ele au străluciri multicolore, dar din adâncul lor răzbat șoapte melodice ca niște plângeri aurii, care așteaptă compozitorul să le culce în cântec. Merită să-ți apleci urechea sufletului asupra lor și să descoperi în ele tânguioasele boabe de înțelepciune!
De aceea volumul de micropoeme intitulat „Alchimia frunzei”, publicat de poetul Gh. A. Stroia în anul 2018, la editura „Armonii culturale”, cu o superbă grafică și prezentare trilingvă a poemelor (română, engleză și franceză), merită să fie citit. Produce o desfătare a spiritului și o energizare a minții.
NĂSTASE MARIN, Galați
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..