Îmi propusesem la un momentdat să îmi iau o cât de scurtă pauză de refacere după ani, mulți ani închinați marilor artiști ai scenei românești și internaționale, pentru care fapt nu să scriu mi-a fost greu pe cât mi-a fost să alerg în urma pasului lor, ca să discutăm preț de o clipă, două, să efectuăm câteva fotografii, să facem schimb de date de contact și așa mai departe… Dar pentru mine pauză nu înseamnă o stare absolut statică, ci alegerea unor activități mai puțin încordate și apte de a conferi un minimum de confort și mulțumire. De aceea mi-am îndreptat experimental atenția către unii cântăreți de manele care mi-au lăsat impresia că au talent, bun simț și generozitate. Gândeam că sunt în rândurile lor câțiva capabili să interpreteze cu cert succes și alte genuri, uneori mult deosebit în sensul superior, de ceea ce cântă destui interpreți de muzică ușoară ori populară.

De ce să nu fi făcut aceasta? Cine și ce mă putea împiedica?! Cui nu-i va fi plăcut cartea mea nu avea decât „să îmi dea arvuna înapoi” cum bine mai spune proverbul…! Eu când am auzit prima oară reclama aceea ciudată „Încercați și cu o femeie” – dacă vă mai amintiți de ea –, am reacționat ca de față cu cea mai stupidă zicere pe care mi-a fost dat să o aud. Dar m-am acomodat cu ea într-o zi, ba chiar mi-am dat seama că a fost inspirată pentru categoria de electori cărora li se adresa. Mai mult decât atât, a avut asupra mea chiar o înrâurire în sensul de a formula o deviză pentru mine după acest model: „Încercați și cu manele…!”. Am făcut aceasta și îmi propuneam să continui, dat fiind că încă de la primul text pe care i l-am dedicat unui interpret am lunecat în ipoteza că voi primi din partea sa vorbele cele mai călduroase și asigurarea că va avea o generoasă disponibilitate de colaborare cu mine pe seama unor viitoare texte de presă și pagini de carte, avându-l ca protagonist. Dar nici pomeneală. După ce am scris s-a făcut nevăzut, neauzit…

Nu mi-am pierdut speranța și am încercat mai departe cu alt interpret de manele. Satisfacția și mulțumirile au decurs identic…! Dar tot nu mi-am pierdut speranța și am mers încă și mai departe. Am scris despre Denisa manelista. Nimeni nu mi-a adresat pentru aceasta niciun cuvânt, nici de bine, nici de rău. Dar eu nu am regretat nicio clipă că am însemnat într-un text câteva gânduri despre frumoasa și talentata cântăreață care în chip atât de dureros și atât de curând, în floarea vârstei, foarte bolnavă, a părăsit lumea aceasta…! Nici nu m-aș putea aștepta la un gest de recunoștință de nicăieri, de vreme ce Denisa nu va mai putea niciodată să mi-l adreseze. Dispariția ei mi-a zguduit sufletul și am acum neprețuitul remediu al mulțumirii în sinea mea pentru că, mult sau puțin, o elegie închinată frumoasei interprete cu glas de clopoței de porțelan e tot ce pot face pentru ea și fac…!

Năduful meu nu pe Denisa o privește…! În niciun caz. Ceilalți m-au dezamăgit definitiv…! De aceea mi-am schimbat la o sută optzeci de grade punctul meu de vedere în legătură cu a încerca marea cu degetul și desființez pentru câte zile mai am de trăit motto-ul „Încercați și cu manele”. Speram, orice-ar fi fost, să mi se asigure, cu prețul făuririi unor cărți de o factură ce mă coboară în penumbrele criticilor destul de severe, o gură de aer proaspăt, o pală de loc din mila soartei, ca să pot trăi și eu…! Dar am primit lecția compromisului și mă întorc la sărăcia de dinainte, că barem dacă scriu degeaba nu mai iau și bubuieli degeaba…! Unde nu-s manele e perimetrul înghesuielii, invidiei, frustrării, mofturilor, capriciilor, dar: fie, că face! Unde-s manele e ringul nu ieftin, totalmente gratuit.

Acum, deviza mea este: Nu mai încercați cu manele…!

(Sursa foto: Pinterest)

by

Referinţă Bibliografică

Aurel V. Zgheran: Nu mai încercați cu manele/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 5 mai 2023