Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » UMOR » PAMFLET » Nu mai suntem în literatura noastră! …de Marin IFRIM

Nu mai suntem în literatura noastră! …de Marin IFRIM

In PAMFLET, TABLETA

Nu mai suntem în literatura noastră!

Eminescu nu a fost niciodată ”mai mare” decât țara sa. Nici nu a pretins așa ceva, dimpotrivă.
Nici Labiș și nici un alt Orbitor nu poate fi ”mai mare” decât peticul său de pământ din
Cimitirul Bellu virtual. Mica noastră țară cu mari poeți e o iluzie politică. Ce istorii literare
Avem! care mai de care critic literar cu tribul său de purtători de pene după ureche. Aici nu se
Face artă, nu se scrie de dragul Demiurgului, totul e un fâs balcanoid. Literatura română nu
Mai are reguli morale, ”justiție critică”, transparență și egalitate între nulități. Ar fi nisip
Pentru toți, cămile și apă nu prea există. Dincolo de cuvinte, țara noastră literară  are deja
Baroni. Și slugi convertibile. Citesc. Citesc. Citesc și nu mai pot să scriu. Mi se face silă de
Atâtea cuvinte dubioase, acoperite, pline cu praf în ochii celui care vrea să vadă ce se
Întâmplă dincolo de cuvinte. Peste vreun secol, va fi la fel. Am încremenit în proiect. În fața
Unor oglinzi desfigurate de timpul minților rătăcite. Ar trebui să fim optimiști. Așa ceva nu
Există. La noi, optimismul e birocratic. Se dă precum cel de-al 13-lea salariu. Din școli a
Rămas doar numele, ca vorbă ușor parafrazată: ”Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i patrupedul”.
Am botezat școlile cu numele scriitorilor noștri mai de soi rar. Am botezat străzile și
Cartierele cu numele scriitorilor noștri mai de soi. Am botezat instituții cu numele de scriitori.
Și vorba poetului Mihai Ursachi: ”Un cetățean din Tecuci/avea un motor/care nu i-a folosit la
nimic”. Citat aproximativ. A avut vreodată scriitorul român alt scop egoist decât să intre în
„Istoria Literaturii Române”, sau să fie îngropat la Bellu? Nu cred! George Călinescu a fost
un farseur genial. A scris o Biblie literară. Restul e o înșiruire de nume și de istorii fără ADN.
Nu mai suntem în literatura noastră, cineva ne-a mutat alfabetul, jumătate în occident,
Jumătate în răsărit (cu litere mici, fără nicio considerație). Nici Vlad Țepeș nu ar putea avea
Diacritice pentru ieșirea din paradigmă. Suntem faliți de la „a” la „z”.  Nu mai avem repere de
Niciun fel, nicăieri. Doar cerul, dacă ar fi să ne luăm după astrologii care încă nu s-au născut,
E plin de promisiuni. Cade o stea, moare un om. Dar stelele care rămân, sicrie ale celor buni
Care nu au fost niciodată mai mari decât pământul lor? Încă suntem luminați de Sus. Mereu
lumina vine de Sus. Chiar și când e vorba despre vreun amărât de bec marca Edison…Toate
Statuile noastre sunt în pământ sau pe Cer, restul e ca și cum a mai fost, mereu trecător…

 

Marin Ifrim, 26.09.2017

 

Facebooktwitterby feather

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.