Mihaela Andreiana-Marin

Cu IA prin lume

Moto: „ IA-un principal cod de comunicare, dincolo de limbajul verbal.”

De ceva vreme, un suflu străbate plaiurile mioritice în redescoperirea valorilor tradiționale, a culturii și portului popular, a tot ceea ce ne definește pe noi ca popor de sine stătător. Îmi amintesc cu mare drag de emisiunea-concurs  „Floarea din grădină”, pe care abia așteptam să o urmăresc la televizor, chiar de la începutul ei din anul 1970, când realizatorii  Simona Patraulea și Sorin Grigorescu descopereau talentele care au devenit vedetele de mai târziu. Tinerii de atunci aduceau în fața telespectatorilor nu numai vocile lor extraordinare, ci și textele culese de la rapsozii populari și costumele populare din toate zonele țării.

Eram încă adolescentă atunci și simțeam, de fiecare dată, când aveam posibilitatea să urmăresc, la unicul post de televiziune, spectacole de cultură pur românească, că  sufletul meu vibrează de emoție.. Eu cred că sentimentul de patriotism îl are orice om normal, doar că nu toți au puterea să și-l manifeste și prin fapte.

După ֨89, toate s-au diluat, în special sentimentul acesta, pentru că adolescenților și tinerilor de azi li se oferă, din abundență, pe posturile de televiziune comercială exemplul nonvalorilor. Nu știu câți dintre românii de azi își mai fac timp să citească o carte, să descopere ce au gândit înaintașii noștri. Mihail Sadoveanu spunea: „ Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie față de neamul nostru, nu înseamnă că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.”

Cititorul o să se întrebe unde vreau să ajung prin această introducere…la o persoană care și-a propus să redescopere valorile tradiționale, invitata mea de la rubrica  Oameni de lângă noi, tânăra Mihaela Andreiana Marin, căreia i-a făcut plăcere să ne dezvăluie din preocupările ei în direcția aceasta, în fața camerei de filmat. Amintesc, și de data asta, că echipa verneștitv caută să aducă în fața celor care urmăresc canalul local numai exemple pozitive din rândul comunității verneștene, cu care ar trebui să ne mândrim toți, lăsând la o parte invidia, indiferența…

Mihaela  s-a născut în satul Nișcov, fiind fiica cea mare din cele două pe care le are cuplul Petrică și Petruța, tatăl din Vernești și mama din Nișcov, stabiliți, după căsătorie, la Nișcov. A urmat primele trei clase în satul natal iar clasa a IV-a și gimnaziul, la Șc. Gimnazială „ N.I. Jilinschi” din Vernești. Studiile liceale le-a făcut în Buzău, profil filologie la Lic. M. Eminescu -liceu despre care își amintește cu mare drag  Forma superioară de învățământ  a urmat-o la Brașov, Facultatea de Comunicare și Relații publice, după care, master la București, Antropologie, dezvoltare comunitară și regională.

După ce am aflat toate aceste detalii legate de pregătirea ei profesională, începem discuția pe tema proiectului despre care auzisem că i-a devenit foarte drag, și despre care spune același lucru și în fața camerei de filmat, în întâlnirea noastră de la Căminul cultural din Vernești: Cu IA prin lume.

Tânăra din fața mea are o privire  senină-ochii-i sunt albaștri, trăsăturile feței regulate, părul căzut pe umeri, de culoarea grâului copt, o ținută frumoasă în costumul popular care-i vine perfect și cu care se mândrește. Discuția decurge lejer pentru că invitatei mele chiar îi place să vorbească, și vorbește frumos despre proiectul ei de suflet.  Ideea acestui proiect i-a venit ceva mai târziu, după finalizarea examenului de masterat. Cu ceva timp în urmă, 4-5 ani. în una din vizitele în  casa bunicii materne a găsit o ie veche, o ie cusută manual, care fusese a mătușii ei.  A luat-o  acasă, a spălat-o, a călcat-o și a pus-o în șifonier, fără să se gândească, la momentul acela, că-i va deveni foarte dragă.

Cu doi ani în urmă, fiind în București la masterat, a întâlnit o persoană care  a îndrumat-o în dezvoltarea profesională și prin proiecte personale. A descoperit si plăcerea de a scrie pe blogg ceea ce simte, ceea ce trăiește, împărtășind, în felul acesta, și celor care-o vizitează pe internet din experiențele ei. Despre proiectul Cu IA prin lume scrie atât pe pagina sa de facebook cât și pe blogg-ul său.

Începutul proiectului a fost în colaborare cu o prietenă, îndrăgostită și aceea tot de tradiții, port popular, cu care, la un moment dat, se afla în Iași. Dorind să se plimbe pe străzile vechii capitale a Moldovei, s-au gândit să se îmbrace în iile pe care le aveau cu ele. Impactul asupra celor cu care se întâlneau  a fost unul surprinzător, pentru că au văzut și simțit admirația lor. Lucrul acesta le-a determinat să demareze proiectul despre care vorbim. Doar că distanța mare dintre cele două prietene nu le-a permis să continue colaborarea.

Mihaela mă privește zâmbind și continuă să povestească. Face multe călătorii în țară, de una singură, în cadrul proiectului Cu IA prin lume pentru promovarea  portului, a tradițiilor și obiceiurilor românești. Citește mult, se documentează, discută cu oamenii pe tema aceasta. A venit și la biblioteca comunală „ Vasile Cârlova” să găsească în cărțile de specialitate de aici răspuns la întrebările pe care și le punea. E pasionată de ceea ce face, așa că i-a molipsit și pe cei din familie: mama, tata, sora să poarte, la diferite ocazii, IA românească.

Îmi explică despre ia pe care a așezat-o  pe masa din fața noastră, lucrată manual, că diferă de cele lucrate la mașină prin energia pe care o transmite. Femeia, care coase manual o ie, pune mult suflet în creația aceasta. În vechime, femeile spuneau rugăciuni în timpul lucrului, țineau foarte mult la modelul iei și nu voiau să-l împrumute și altora, adică ia trebuia să fie unicat. Așa că unele se ascundeau și în pod ca nu cumva vecina să vină pe neașteptate și să vadă modelul. Acum nu mai e problema aceasta pentru că modele sunt puse și pe internet, de unde orice persoană poate să-și aleagă unul. Femeile se adună în câte-o șezătoare, cum e cea de la Biblioteca Județeană Buzău-Filiala de  Carte Religioasă, la care participă și invitata mea, unde cele prezente cos ii, își împărtășesc modele, opiniile despre arta cusutului. La Galeriile de Artă din Buzău se fac expoziții cu ii.

Spune Mihaela  că a fost la Roman la o bibliotecă care avea și un muzeu…Și gândesc: câte lucruri minunate nu s-ar putea face și în comuna noastră, dacă oamenii, tineri și mai puțin tineri, talentați și dornici să facă ceva pentru posteritate, ar fi sprijiniți de cei care au părghiile necesare.

La finalul discuției noastre, ne propunem să păstrăm legătura    în vederea unei noi întâlniri în fața camerei de filmat și antrenarea celor talentați și dornici de colaborare la o șezătoare la biblioteca comunală. Felicitări, Mihaela! Doamne ajută!

Curierul zoreștean, 2019

by

Referinţă Bibliografică

OAMENI DE LÂNGĂ NOI/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 1 martie 2022