Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CARTI » CRONICI » Periplu epigramistic cu Grig. M. Dobreanu prin ”Pas cu pas…parol”

Periplu epigramistic cu Grig. M. Dobreanu prin ”Pas cu pas…parol”

Periplu epigramistic  cu Grig. M. Dobreanu prin  ”Pas cu pas … parol” 

Epigramistul gorjean Grigore Marian Dobreanu alias Grig. M. Dobreanu, ”recidivează” prin ultima sa reușită scriitoricească concretizată în noul volum care a  văzut recent lumina tiparului, volum care este în măsură să te binedispună și să-ți redea tonusul.

Este vorba de volumul ”Pas cu pas … parol” apărut la finele anului 2020 la Editura CJCPCT Gorj și publicat la PIM Iași.

În primul capitol, autorul intră în ”Politică și poli …tichie” cu multe ”Dorințe”  care ”La pas prin neamul românesc,/  Provoacă „altă întrebare”: / Când intră-n „beciul lui domnesc” / Păzit de noul cod… de bare?!/, dar foarte repede constată că: ”Șezând la a Tăcerii Masă,/  Muțenia Pământului,/  Spurcă printr-o minciună crasă/ Sfințenia cuvântului”.

Nu se oprește,   se zbate și ajunge la ”Palatul Parlamentului”  unde găsește un ”Monument plin de culoare,/ Unde toți sunt puși pe rele/  Și-unde fetele „ușoare” / Pot, ușor, „rămâne grele”. Perseverează și află care sunt ”Necazurile unui parlamentar”:  ”Muncesc de-o viață ca un câine,/  Pentru bucata mea de pâine/  Și-acum la pensie, ce fac ?/ Mănânc, ca prostul… cozonac”.

Iar de atâta bine meditează la ”Puterea poporului” pentru că ”Nici chiar mărețe armii,/  Nu pot în loc să-i ție;/  Ce dacă vin jandarmii ?!/  Ei vor democrație…/.

Are o reverie și își îndreaptă privirile spre ”Aleșii noștri”, dar constatarea este pe măsură: ”Când dorm pe rupte-n parlament/  și n-au răspunderi nici un dram,/  cred că se simt, pentru moment/  la fel ca-n sânul lui Avram”.
Și după acest periplu  cu destule învățăminte crede că este în măsură să treacă la o etapă superioară, aceea de a deveni sfătos,  începând cu ”Sfatul tatălui către fiu”  aducându-și aportul solid la formarea și introducerea în ”poli … tichie” a celor mici cu îndemnul ”De mic copil tu poți alege/  Să fii cinstit și muncitor,/  Ori, undeva, pe lângă lege,  Ca deputat, ori senator”.

Nu se lasă și merge mai departe, analizează pe toate fețele elementele componente ale ”poli-tichiei”,  iar după ce crede că a finalizat toate analizele și are toate concluziile pertinente,  apreciază a venit momentul să treacă la nivelul următor,  apelând la ”Colega de … apartament”.

Aici găsește o ”Soție sensibilă” dar cade  repede pe gânduri pentru că ” Nu cred că e ceva firesc,/  Când vin „mai plin de energie”,/  Obrajii i se-nvinețesc… /O fi cumva vreo alergie?!” dar își revine repede când, gânditor privind pe geamul dinspre strada mare, zărește o  ”Vecină „dotată”” căzând într-o meditație adâncă: ”Nu sunt nici harnic, nici hapsân,/ Dar când o văd, gândesc mereu,/  C-aș sta din nou cu mâna-n sân/  Desigur, nu la sânul meu”.

Apoi gândul îl duce la ”Mireasa de ieri și de… azi” și cugetă: ”Voiam tot timpul s-o alint/ Și chipul îmi venea să-i sorb;/ Acum, la nunta de argint,/ Mă-ntreb: am fost așa de orb?!”.

Și cum pe roman îl roade ”Invidia”   nu mai e decât un pas până ce epigramistul să declare că ”Soața ta  e ca un soare,/ Sub efectul vinului./ Da-i mult mai atrăgătoare,/ „Căprița” vecinului”. Atunci își aduce aminte că iubește timbrele și evident  rememorează ceva despre ”Soața filatelistă” care, cică, atunci ”Când m-a luat, eram fecior,/ Plutind ca îngerii pe-un nour/ Și dintr-un tânăr căprior/ M-a preschimbat în CAP DE BOUR”.

După interesantul periplu de până aici, autorul schimbă macazul și în capitolul următor ne ia la condei și pe ”Noi, bărbații!”. Inițial pornește de la un ”Neprofesionist” care cică ”Discutând pe tema asta,/ a aflat întreaga țară,/ că te-a lăudat nevasta:/ Ești mereu… pe dinafară”, are o ”Revelație” când ”Sub pătură, la grădiniță/ Colega lui, frumoasă coz,/ I-a arătat de ce-i fetiță:/ Pentru c-avea… șosete roz”. Evident întotdeuna epigramisul vine și cu o ”Soluție literară”, ceea ce ne oferă și autorul, care afirmă că, atunci ”Când nu te-ajută nici-o muză,/ Când nu-ți mai vin deloc idei/ Și poanta ți-a rămas mofluză,/ O-ntorci, atuncea, din condei”.

Autorul nu se lasă și trece  ”La cealaltă vârstă ...”,   își declară ”Ultima dorință” și  afirmă cu putere că ”N-am teamă”: De bolile ce-mi dau binețe/ Și vin spre mine în tumult,/ N-am teamă, nici de bătrânețe,/ Doar știu că nu durează mult”, ajungând repede la ”Ultima repriză”:Când nu ai poftă nici de scris,/ Te lasă rece frumusețea,/ Iar sportul este doar un vis,/ Știi că începe… bătrânețea”.

Evident că abia acum autorul trece la un  amplu și virtuos ”Periplu epigramistic” care se întinde pe mai multe pagini și ajunge ”La Centenar…” unde face trimitere la ”Modelul englezesc”, ”Când toți românii-au îndrăznit,/ Să se adune la chemare,/ Am devenit REGAT UNIT,/ Sub titlul – ROMÂNIA MARE”.

Cum evident trebuie ca omul să plece și ”În Concediu”  autorul recomandă un ”Sejur pe litoral” unde rememorează ce i-ai povestit epigramistului în urmă cu un an: ”La pensiune, fac prinsoare,/ Că te-ai prăjit destul de tare,/ Dar nu te-a fript mărețul soare,/ Cât cele două ospătare”.

Autorul oferă ”De toate pentru toți” și un final pe care îl dedică amicilor  săi care ”Se-mpart amicii-n mod firesc/ când grijile te persecută:/ unii amici chiar te ajută,/ iar alții… te compătimesc”.

Subliniem faptul că grafica volumului este asigurată de  excepționalul caricaturist gorjean Aurelian Iulius Șuță – ȘAI, care ne-a părăsit mult prea devreme, pe data de 7 noiembrie 2020. O pierdere majoră a culturii gorjene pe care o regretăm enorm.

De asemenea,  remarcăm  și contribuția  epigramistului Nelu Vasile, care girează munca lui Grig. M. Dobreanu, în calitate de lector de carte.

Apreciem că am avut privilegiul să ne delectăm cu un volum reușit, scris cu talent și cu mult ”haz de necaz”, care are menirea, pe de o parte de a scoate în evidență diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, iar pe de altă parte de a ne descreți frunțile și de a râde chiar și de necazurile făcute cu mâna noastră sau induse de atitudinile individuale și comune. Grig. M. Dobreanu se dovedește a fi un fin observator și receptor al vieții și activității noastre sociale de zi cu zi sub toate aspectele sale, dispunând de o excelentă abilitate și capacitate de a scrie o epigramă din orice i se pare interesant.

Câteva date despre autor: Epigramistul Grigore Marian Dobreanu  s-a născut la 14 august 1949, în orașul Târgu-Jiu, județul Gorj din părinții Grigore și Ileana.

Urmează cursurile Școlii primare și  gimnaziale, dar și primii doi ani de liceu la Școala Medie nr. 2 (fosta Școală Normală) din Târgu Jiu  între anii 1956 – 1965.

Încântat de uniforma militară, alege calea învățământului militar. După un examen destul de dificil, este admis la  Liceul Militar ”Dimitrie Cantemir” din Breaza pe care l-a absolvit în anul 1967.

Urmează apoi Școala Militară de Ofițeri activi de Artilerie Sibiu (1970) după care devine ofițer activ în cadrul mai multe unități militare din cadrul MAN, unde activează în perioada 1970-1998. De asemenea este absolvent  și al Facultății de Științe Juridice și Administrative din cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

Este pasionat de epigramă, dar se face remarcat doar după pensionare. Primele catrene îi sunt publicate de ”Gorjeanul”, în anul 1996.

În anul 1998 devine membru al Cenaclului ”Hohote” al cărui președinte devine în 2000  și este și azi (2021).

Este redactor și apoi redactor șef la  publicația cenaclului  ”Hohote”, de-a lungul timpului reușind să scoată o mulțime de  numere.

Devine membru al Societății Umoriștilor Gorjeni(2000) și al Uniunii Epigramiștilor din România(2002).

În anul 2014 îl regăsim printre membrii fondatori ai Cenaclului Umoriștilor Olteni din Craiova și chiar redactor șef al revistei ”Cugetul”, editată de CEO, între 2016-2018.

Epigramele și articolele lui Grigore Marian Dobreanu au apărut și apar în publicațiile locale, regionale și naționale, precum Gorjeanul, Timpul, Hohote, Acus, Turburele, Epigrama de Strehaia, Cugetul, precum și în mai multe volume.

Cele mai multe epigrame apar în publicația ”Hohote” – revista umoriștilor gorjeni, în „Pann Duru”Foaie de tot râsu’  – publicație umoristică, care apare periodic. Ocazional epigramiștii gorjeni au mai scos „Jurnal de piftii” sau „Cantemiriștii”, la care Marian Dobreanu și-a adus contribuția sa publicistică.

Grigore Marian Dobreanu este autor sau coautor al mai multor volume de epigrame publicate, dintre care amintim:  „Panndurii cârcotaşi”, autori fiind V. Groza şi Marian Dobreanu , volum de epigrame şi poezii satirice, colecția „Hohote”, Tg-Jiu, 2003;  „Catrene de …doi lei” împreună cu Vasile Nelu, 2004, colecția „Hohote”, Tg-Jiu;  „Glume la…Masa Tăcerii” , antologie bilingvă (română-engleză),  autori: M. Dobreanu, Sorin Lory Buliga şi Cătălina Pănoiu, 2005, colecția „Hohote”, Tg-Jiu;  „Glume la…Masa tăcerii” , antologie bilingvă (română-franceză),  de Marian Dobreanu şi Eugen Deutsch, 2006, colecția „Hohote”, Tg-Jiu;   „Glume la…Masa tăcerii” , antologie bilingvă (română-germană),  cu Dumitru Dănău – coautor, 2007, colecția „Hohote”, Tg-Jiu;  „Glume la…Masa tăcerii” , antologie – 2008 colecția „Hohote”, Tg-Jiu;  Epigramele gorjenilor de ieri și de azi, antologie”,  Editura C.J.C.P.C.T Gorj, Colecția „Hohote”, Târgu Jiu, 2011,  Gorjul în patru… rânduri, – epigrame și catrene”, Ed. Măiastra, colecția „Hohote”, Târgu Jiu, 2012; ”Gorjul umoristic, antologie”, Editura C.J.C.P.C.T Gorj, Colecția „Hohote”, Târgu Jiu, 2013;  Așa s-a născut… Geneza – poezie și catrene umoristice”, colecția „Hohote”, Târgu Jiu, 2016; „Cafeaua de dimineață – 33 de sonete indiscrete” Colecția Hohote, Craiova, 2019; și ultimul volum la care ne-am referit  ”Pas cu pas … parol”, Editura C.J.C.P.C.T, Colecția Hohote, Iași, 2020.

Epigramistul Marian Dobreanu participă, începând cu anul 2000 la mai toate festivalurile regionale și naționale de epigramă, iar calitatea și umorul creației sale au fost repede remarcate și apreciate, ceea ce a făcut ca Marian Dobreanu să fie inclus, începând cu anul 2002, cu cel puțin 1-2 catrene, în mai multe antologii de epigramă.

De menționat este și faptul că Marian Dobreanu  este laureat și premiat al mai multor  festivaluri naționale de umor, dintre care le amintim pe cele de la Vaslui, Buzău, Cluj-Napoca, Băilești, Râmnicu-Vâlcea, Vișeul de Sus, Alba Iulia, Turceni, Târgu Jiu, Craiova ş.a

Creația lui Marian Dobreanu o întâlnim atât sub numele său real cât și sub mai multe pseudonime: Pann Duru’, Durpanu, Brodeanu, Gogu Magherescu, Grig M. Dobreanu, Robin Grămădeanu, Marga N. Bordeianu, Armand Buiorean.

Subliniem faptul că D-l Grigore Marian  Dobreanu a fost membru și al  Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu și chiar dacă s-a retras o perioadă a redevenit activ în viața asociației.

În final dorim să-i adresăm autorului și pe această cale felicitări deosebite și în același timp aprecierile noastre atât pentru această apariție inedită cât și pentru întreaga activitate culturală pe care o desfășoară.

 dr. Victor Troacă

Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni

Facebooktwitterby feather

Despre TROACĂ Victor

Născut la 28 septembrie 1959, în satul Motru Sec, comuna Călugăreni, actualmente comuna Padeș, județul Gorj. Absolvent al Școlii generale din localitatea natală (1974), al Liceului Economic și de Drept Administrativ din Târgu Jiu (1978) și al Facultății Finanțe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice București (1983). Doctor în științe economice al instituției de învățământ superior absolvite. Lucrează peste 36 de ani în domeniul bancar și este cadru didactic, de-al lungul timpului, la mai multe instituții de învățământ mediu și universitar din Târgu Jiu și București. Autor sau coordonator a peste 25 de cărți de specialitate, cursuri universitare și lucrări aplicative și peste 100 de articole și studii de cercetare științifică publicate în reviste de specialitate sau volumele unor conferințe științifice, în țară și străinătate. Acomodat cu scrisul, se apleacă din ce în ce mai mult asupra unor studii, etnografice, istorice și a literaturii. Este membru fondator al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”A. D. Șerban” Târgu Jiu, iar din anul 2011 devine președintele acesteia, calitate în care organizează diverse evenimente specifice, scrie cronici literare și recenzii de carte și se ocupă de promovarea scriitorilor locali, dar nu numai. Din anul 2012 este membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de Autor ”OperaScrisă.Ro”. Din anul 2017 începe să publice în revista ”Confluențe literare”. Este inițiator, fondator și director al revistei de literatură, arte și istorie culturală ”Spicon” editată de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban” din Târgu-Jiu și locuiește în Târgu-Jiu. Opera: 1. ”Târgu Jiu – 600. Repere de ieri și de azi” (colaborator), Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2006; 2. ”Motru Sec – Studiu istoric și etnografic”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2006; 3. ”Aduceri aminte – după 30 de ani”, Tipog. Darcom Târgu Jiu, 2008, 4. ”La izvorul Motrului – culegere de versuri de ieri și de azi”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2008; 5. ”Motrișor – cântec de dor”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2010; 6. ”Al. D. Șerban – Viață și destin cultural”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2010; 7. ”Omagiu aniversar – 65 de ani de la nașterea scriitorului Alexandru Doru Șerban”- coordonator, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2014; 8. ”Conacele motrișorenilor”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2016; 9. ”Conacele motrișorenilor - ebook” Editura Digitală București, 2016; 10. ”Mișcarea rotariană – în județul Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2017; 11. ”Anotimpurile copilăriei. Jurnalul anului 1973” – Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2018. 12. ”Ion Sanda – profesor, om de cultură și poet gorjean”, în curs de tipărire la Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2021.