Vecernia toamnei
De Eugen Serea
Lumina-ngenunchează la izvor
Pun frunzele metanie tăcerii,
De-atâta dor, icoanele mă dor,
Mi-e sufletul o pasăre în zbor
Spre zarea-ndepărtată a-‘Nvierii…
Chem stânca…Îmi răspunde când o chem,
Șoptește rugi pădurea ruginie,
E binecuvântare, nu blestem
Această Cruce-a Firii ce-o avem
Ca punte peste iad, spre Veșnicie…
Simt stelele vibrând de după nori
Când îngerii încep Psalmul Zidirii,
De pretutindeni înfloresc fiori
Proorocind renașterea din Zori
Și toamna e Vecernia Iubirii
***
Eugen Serea
Cade o frunză
Cade o frunză, urcă un Dor,
Soarele-apune tot mai ușor…
Ochiul nu vede,
Tâmpla nu știe,
Inima crede,
Moartea e vie…
Suflete, zbori
Până la nori
Și-adu lumină
Din lună plină,
Să mă îngroape
Iarna din pleoape
Sub crucea mea:
Fulgul de nea…
Cade o frunză, urcă un Vis,
Soarele plânge timpul ucis…
Ochiul nu vede,
Tâmpla nu știe,
Inima crede,
Moartea e vie…
Suflete, zbori
Până la nori
Și-adu tăciunii
Razelor lunii
Să mă invie
Vița-de-vie
Vinului Nou:
Sânge-Ecou…
Cade o frunză, urcă un Gând
Soarele-i ruga Apelor, blând…
Ochiul nu vede,
Tâmpla nu știe,
Inima crede,
Moartea e vie…
Suflete, zbori
Până la nori
Și-adu din lună
Vestea cea Bună,
Sfânta Zdrobire
Intr-o Iubire
Raiul de Sus:
Domnul Iisus!
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..