PRIN CEAȚA VREMILOR DEMULT APUSE…
#AnnaNoraRotaru – autor
Trecut-a demult vremea… mă-ntorc pe urma pașilor pierduți…
Prin locuri neuitate-n veci, unde mi-am trăit dulcea copilărie…
La o bojdeucă, a noastră, îngropată azi în huma anilor trecuți,
Unde mi-era taica, măicuța și gloata fraților mai mici născuți,
Cu toții laolaltă, cătând a răzbi prin hățișurile vieții-n călătorie,
Plătind umbrelor noastre pe pământ chirie…
Citit-am deseori pe-ascunsa față alor mei săpat-amărăciune…
Că, nu le-a fost ușor și trupurile lor îmi răsar în minte obosite…
Cu vătraiu-n vatră maica zădăra s-aprindă focul din tăciune,
Murmurând ceva din gură, vaiere sau la Domnul rugăciune,
Să poată încropi ceva pentru gurile nerăbdătoare, hămesite,
În colțul basmalei ascunzănd nevoi nemărturisite…
Numa că noi, cei mici, nu prins-am de veste-acele neputințe…
Îl așteptam pe taica-n prag, ciorchine, să lase-n grajd cotiga…
În hărmălaie, de gâtu-i ne agățam necunoscând de suferințe
Că noi, când îl vedeam acas-ajuns, nici că aveam alte dorințe
Și, punăndu-i șapca, puhaica în cuier și-n colțul odăii săpăliga
În jurul mesei ne-adunam, cu-aburindă mămăliga…
Cu sfoara o tăia mama punându-ne după vârstă câte o bucată…
Așteptam nerăbdători, din mai nimic, ce ne-ascundea cuptorul…
Parcă și-acum mă gâdilă în nări simțind mirosul cum mă-mbată,
De tocăniț-aceea de legume, cu vreo fărâmă de carne afumată,
Păstrată pentru zile mari, în pivnița închisă de mama cu zăvorul,
Numai de sărbători având norocul și onorul…
Și totuși, ce dor fierbinte mi-e de-acele vremi, oricât de nevoiașe,
Că-ntorcându-mă pe-aceiași pași, simt nod în gât, durere-n piept…
Azi, de toate poate sunt, vitrine pline, doar că ni-s zilele vrăjmașe,
Cu fiecare zi adăugată, mai multe boli, războaie și patimi ucigașe…
Unde-s oare-ai mei ? Spunteți-mi, unde privirea să mi-o-ndrept ?
Mi-au dispărut și din vis nu vreau să mă deștept…
_________________ NORA __________________
versuri din vol. __ „ Dincolo de magia cuvintelor ” __
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..