Să-mi fie paranoia iertată, parcă te cunosc de undeva
Îl visez pe Marin Sorescu. Îmi tot spune că nu e mort. Îl cred. Mă trezesc
Din vis și am un gust amar în ochi: Sorescu e mort! Doamne, cum îi iei
La dreapta și la stânga picioarelor Tale goale pe astfel de oameni? Îți zic
Repede, că nu mai am ținere de minte. Unde sunt: Dumitru Pricop, Ion Panait,
Ion Nicolescu, Dan Manolescu, Aurel Ganea, Ion Stanciu, George Vioreanu,
Petru Ursache, Petre Stoica (îi ziceam Perestroica), Gheorghe Istrate și toți
Cei cu care, mai ieri, ne strângeam mâinile cu aripi de îngeri? Unde sunt,
Pentru că eu sunt din ce în ce mai singur. Ei erau lumea mea dăruită de Tine.
Aprind lumânări pentru fiecare în parte. Fiecare flacără de lumânare are
Deasupra, unde fierbe ceara, ceva din ochii celor dragi mie. Ce spun eu sunt
Doar cuvinte, sufletul meu e pe tavă, la masa Ta cu judecată deplină. Îl visez
Pe cărturarul Petru Ursache. Îmi tot spune că ar fi vrut să scrie o Biblie literară
A țării mele. Eu știu că deja a scris-o. O citesc în somn. Când închid ochii
Cărții, văd timpul real. Petru Ursache trăiește. Sorescu e mai viu ca niciodată,
Între timp a primit și Premiul Nobel. Trăiesc toți. Îi pipăi! Acesta e sufletul
Pe care mi l-ai dat, Dumnezeule. Ești pe lista mea scurtă. Îți pup mâna. Te
Privesc în oglindă. Nimeni nu-ți știe chipul. Îmi închipui că semeni cu Petru
Ursache, al doilea Petru al culturii mele impozitate. Te iubesc din cauza celor
De mai sus, de-asta Cerul Tău e puternic, Tu nu ești nevoit să faci guverne, ai
La picioarele tale dărnicia minții prometeilor mei. Suferim împreună. Când o
Să te văd, o să te strig pe nume. Știu că nu ești academician, că nu ai pretenții
De președinte de partid. Ești mai modest decât mine și, mai ales, decât Petru
Ursache și Marin Sorescu. Îți scriu despre lucruri frumoase. Mi-ai lăsat și
Dușmani. Noroc că ți-a fost milă de mine și mi-ai dat pe inventarul răului numai
Pitici. Să-mi fie paranoia iertată, parcă te cunosc de undeva. Până să mă nasc
Mi se părea că voi intra direct în iad. Când am deschis ochii, mă pupau pe frunte
Marin Sorescu și ceilalți. Și-am strigat: ”Mamă, sunt în rai”. În rai vreau să mor.
Marin Ifrim, 21.09.2017

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..