Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » BOR » Sfântul Andrei – Întâiul chemat Apostol

Sfântul Andrei – Întâiul chemat Apostol

Sfântul Andrei – Întâiul chemat Apostol

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în anul 6 înainte de Hristos și a decedat la 30 noiembrie, în anul 60 după Hristos. Născut în Betsaida-Galileea, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte, Sfântul Andrei a fost fiu de pescar și se ocupa cu pescuitul, la fel ca frații săi Simon și Petru, alături de tatăl lor.
A fost ucenic al lui Ioan Botezătorul. După botezul Mântuitorului, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !” (Ioan 1,36) L-a urmat pe Iisus, devenind primul chemat apostol la învățătura lui Hristos. După învierea lui Mântuitorului și Pogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile), apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.Hr. la Ierusalim, apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare, pentru a fi misionarii credinței. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scythia (Dobrogea de azi). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său – Apostolul Petru – prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi. Ajungând în Scythia, unde a propovăduit credința în Hristos, Apostolul Andrei a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în Dacia, unde s-a stabilit într-o peșteră, care îi poartă numele și unde este pelerinaj în fiecare an, de sărbătoarea Sfântului Andrei – 30 noiembrie.
Atât de mult l-au iubit românii, încât a fost numit în 1997 – Sfântul Andrei, Ocrotitorul românilor. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește la 30 noiembrie ca sfânt de însemnătate religioasă deosebită, fiind însemnat cu cruce roșie în calendar, iar Legislația română a acordat în 2012, sărbătoare legală – zi liberă românilor – spre închinare și rugăciune.

Apostolatul Sfântului Andrei

Sfântul Apostol Andrei a fost cel dintâi care l-a întâlnit pe Hristos și primul ucenic chemat de Mântuitorul la Apostolat. Astfel este numit în cărțile de cult – cel Intai Chemat. Sfântul Andrei a fost fratele lui Petru si ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul.
Apostolatul Sfântului Andrei a început după Botezul Mântuitorului, în momentul în care Sfântul Ioan Botezătorul a rostit:
„Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Chemarea sa la apostolie a fost concretizată mai târziu și relatată de Sfântul Evanghelist Matei: „Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii a văzut doi frați – pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui – care aruncau mreje în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers dupa El” (Matei 4, 18-20).
În Sfânta Scriptura numele sau este pomenit de doua ori, in Evanghelia Sfântului Ioan. Prima dată cu ocazia înmulțirii celor cinci pâini și doi pesti, când aduce in fața Mântuitorului pe copilul care avea cu sine cinci pâini și doi pești, iar a doua oară la momentul Intrării Domnului în Ierusalim, când, împreună cu Filip, stabilește o întâlnire cu Mântuitorul, a străinilor greci veniți să sărbâtoreasca Pastile iudaic.

Sfântul Andrei – Apostolul românilor

Sfântul Andrei mai este cunoscut și sub numele de Apostolul românilor, datorită propovăduirii Evangheliei în țara noastră – Sciția Mica – teritoriul Dobrogei de azi. El a predicat Evanghelia mai întâi la Ierusalim, apoi în Iudeea, Galileea, Samaria, Asia Mica (Turcia de azi), Sciția Mica (Dobrogea de azi), Sciția Mare (teritoriul Ucrainei de azi) și s-a oprit în Grecia. Sfântul Andrei a murit ca martir în Ahaia, la Patras.
În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri.
Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei unde se crede că a locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei, Paraiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care ar putea dovedi trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. Peștera ce este cunoscută astăzi ca cea a Sfântului Andrei din comuna Ioan Corvin.
În lucrarea „Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată. De asemenea Sf. Ap. Pavel cu două secole înainte, în Epistola către Coloseni, spune că și sciții au auzit cuvântul lui Dumnezeu (Coloseni, 3,11).
Mărturiile despre prezența Sfântului Andrei în Dobrogea au fost consemnate de cronicarii timpului, cea mai prețioasă lucrare fiind a Sfântului Mitropolit Dosoftei – „Viața și petrecerea sfinților”.
Sfântul Apostol Andrei este un dar divin, pe care Dumnezeu l-a rânduit pentru noi – Părintele crestinismului romanesc, incepătorul încreștinării poporului daco-român. Prezența sa în ținuturile noastre ne caracterizează ca un popor cu o credinta de origine apostolică.

Drumul moaștelor Sfântului Andrei

În jurul anului 350 împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) a dus moaștele Sfântului Andrei la Constantinopol și le-a așezat în Biserica Apostolilor, unde s-au păstrat întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul le-a cedat locuitorilor din Patras, capul Sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV-lea, papa Pius al II-lea a mutat relicvele Sfântului Andrei în Catedrala Sfântul Petru din Roma. În anul 1964 capul Sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.
Este patron al Scoției (steagul scoțian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei. De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras.
Deoarece era pescar, Sfântul Andrei este considerat de marinarii și pescarii greci, ocrotitorul lor.
Moaștele Sf. Andrei se află în biserici din locurile pe unde a umblat.
Catedrala rusa din Celiabinsk, biserica din Gabrovo (Bulgaria), biserica „Sf. Andrei'”din Mesa Geitonia (Limassol – Cipru), Tbilisi (Georgia), catedrala ortodoxa din Astana (Kazahstan); Trier (Germania), Manastirea Santa Chiara din Napoli, catedrala St. Mary din Edinburgh (Scotia), biserica din Casino di Cicco Sant’Apollinare (intre Roma si Napoli), biserica „Sf. Andrei” din Varsovia si cea din Szaflary (langa Cracovia), biserica din Saint Lupicin (in Muntii Jura, Franta), biserica San Pedro de la Rua (Estella, Tara Bascilor), Mehrba (Malta), catedrala catolica din Hong Kong, biserica romaneasca din Viena.
În România, părticele din moaștele Sf. Andrei se află la:
„Peștera Sfântului Andrei” (situata la 59 km de Constanța, în pădurea de lângă localitatea Ion Corvin), biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgul Neamt, „Catedrala arhiepiscopală din Galați” biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea, „Catedrala episcopală din Giurgiu” și la Paraclisul cu hramurile „Învierea Domnului”, „Icoana Maicii Domnului – Prodromița”, „Sfântul Ioan Gura de Aur” din apropierea santierului „Catedralei Mantuirii Neamului” și mănăstirile „Neamț”, „Secu”, „Hurezi”.

Evanghelia la Sfântul Andrei

La slujba Sfântului Sfântului Apostol Andrei – Ocrotitorul României – se citește Sfânta Evanghelie:
„În vremea aceea statea Ioan și doi dintre ucenicii lui privind pe Iisus, care trecea și a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu! Cei doi ucenici l-au auzit și au mers după Iisus. Iar Iisus, întorcându-Se și văzându-i mergand dupa El, i-a întrebat: «Ce cautati?» Iar ei I-au raspuns: Rabi (Învățătorule), unde locuiesti? El le-a zis: «Veniți și veți vedea.» Cei trei au mers și au văzut unde locuia și au rămas la El in ziua aceea. Era ca la al zecelea ceas, când Andrei, fratele lui Simon Petru, unul dintre cei doi care auziseră pe Ioan și a mers după Iisus. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său și i-a spus: Am găsit pe Mesia (Hristos)! Și l-a adus la Iisus, care, privind la el, i-a zis: «Tu esti Simon, fiul lui Iona. Tu te vei numi Chifa (Petru).» Iar a doua zi a vrut Iisus să meargă în Galileea și l-a găsit pe Filip și i-a zis: «Vino după Mine!» Și Filip era din Betsaida, din orasul lui Andrei și al lui Petru. Filip a găsit pe Natanael și i-a zis: am aflat pe Acela, despre care a scris Moise în lege și au scris proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. Iar Natanael i-a zis: din Nazaret poate să fie ceva bun? Și Filip i-a zis: vino si vezi! Iisus a văzut pe Natanael venind către Dânsul și a zis despre el: «Iată, cu adevărat, israelitean în care nu este viclesug!» Natanael L-a intrebat: de unde mă cunoști? Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: «Mai înainte ca Filip să te cheme, te-am văzut când erai sub smochin!» Apoi Natanael I-a zis: Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu! Tu ești Împăratul lui Israel! Și Iisus i-a zis: «Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, tu crezi? Mai mari decât acestea vei vedea!» Apoi i-a zis: «Adevărat, adevărat vă spun vouă, de acum veți vedea cerul deschizându-se și pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se și pogorându-se peste Fiul Omului.»” (Ioan 1, 35-51)

Sfântul Andrei – Apostolul lupilor

În mitologie, numele apostolului Andrei este legat de lupi, fiind numit și Apostolul lupilor.
Se presupune ca acest nume – Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor „daoi – lupi”, dar și de la simbolul lor, ca stindard – Lupul Dacic. Lupul era și un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alături de daci la caderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustiul Dobrogei către peștera care i-a devenit adăpost – loc de pelerinaj pentru români în ziua de 30 noiembrie.
O dovadă a importanței sărbătorii ține de faptul că are un ajun, practic începe noaptea, cu gesturi și acte de întâmpinare. După cum scrie Vasile Alecsandri, în poezia „Noaptea Sfântului Andrii”: „Lupii urlă împreună/Cu ochi roși țintiți la lună/Câmpul geme, codrul sună/ Satan pe deal s-a ivit!”
Uneori se punea usturoi și în leagănul copilului, alteori mireasa își punea usturoi în pantofi. Usturoiul era uneori folosit și în tradiții de înmormântare.

Ritualuri de Sfântul Andrei

În noaptea Sfântului Andrei se desfășoară o serie de obiceiuri, printre care, cele mai răspândite sunt: „păzitul usturoiului” și „testări agrare”.
Puține sărbători populare sunt așa de bogate în superstiții și tradiții cum este „Sântandreiul”, „Moș Andrei” sau „Indrea” și „Noaptea Strigoilor” Există o mulțime de tradiții complexe, de mare vechime, răspândite în toată România.
Cea mai celebră tradiție de Sf Andrei este legată de usturoi. Iată ce spune Gh Ciaușanu „În noaptea Sf Andrei se mănâncă usturoiul și oamenii se freacă cu el, pe umeri sau pe piept, tot cu usturoi se freacă ușile caselor, pervazurile, țâțânile și chiar și țâțele vacilor, pentru ca strigoii, care se adună atunci, să nu aibă nicio putere, nici asupra omului, nici asupra casei lui, nici asupra vitelor lui.
Iată ce spune George Coșbuc în ”Strigoiul”
„Creștinii, câți nu dorm, cu spaimă cheamă,
Pe Maica lui Hristos – și-aprind grăbit
Tămâie și-usturoi pe-un vas de-aramă
Ea singură-n căscioară, biata mamă:
Stă chip înmărmurit.” (George Coșbuc)
Fete şi flăcăi se adună într-ul loc, veghează şi petrec, tocmai pentru ca usturoiul să capete calităţile necesare pentru a-i protejarea împotriva primejdiilor. De asemenea, usturoiul purtat la brâu va servi drept remediu terapeutic şi va aduce peţitori.
Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor şi a câmpurilor, se aduc în casă crenguţe de vişin, care, dacă vor înflori până la Crăciun, este semn de belşug.
Un alt obicei este de a pune grâu într-o oală de pământ, pentru a vedea rodnicia ogoarelor, dar şi a casei gospodarului în noul an.
Tradiția mai spune că fetele, în ajunul Sfântului Andrei, încearcă să-şi afle viitorul. Astfel, ele aruncă în apă plumb sau cositor topit, care întărindu-se prefigurează chipul viitorului soţ. Tot pentru a-şi vedea ursitul, fetele stau peste noapte în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul acestuia.
Unii bătrâni observă cerul în noaptea de Sfântul Andrei şi prezic dacă noul an va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dar şi dacă va fi pace sau război.
Noaptea era un timp magic în credința populară, un timp al marilor schimbări, un timp prielnic pentru naștere, pentru moarte și pentru renașterea diverselor divinități adorate. La unele sărbători din an se aprindeau focuri uriașe, în unele regiuni se organizau jocuri în noaptea dinaintea unei înmormântări. Etnologii spun că sărbătorile și obiceiurile nocturne se leagă de un străvechi cult lunar și agrar și de vremurile când timpul să măsura pe nopți, nu pe zile.
În credința populară, noaptea de 29 spre 30 noiembrie era numită „Noaptea Strigoilor” care era o noapte de spaimă, fiindcă se credea că spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie cu „strigoii vii” în diverse locuri „necurate”. Duelurile sângeroase cu limbile de la melițe puteau dura până la cântatul cocoșilor când spațiul se purifică, morții revin în morminte, iar sufletele strigoilor vii revin în trupurile și paturile părăsite fără știința lor. Melița este o unealtă simplă din lemn pentru sfărâmat cânepa.
anumite situații, strigoii se manifestau violent față de oamenii care nu-și luau anumite măsuri de protecție, în primul rând ungerea cu usturoi a corpului, ușilor și ferestrelor. Atmosfera devenea și mai apăsătoare într-o importantă zi a lupului, fixată de tradiție pe data de 30 noiembrie, la Sântandrei. Atunci, lupul își poate îndoi gâtul țeapăn și devine mai sprinten, astfel că prada nu mai are scăpare. Ca urmare, oamenii trebuiau să ia măsuri suplimentare de pază a vitelor și să efectueze diverse practici magice de apărare împotriva lupilor. Niciun alt moment al anului nu era atât de prielnic pentru transformarea oamenilor în pricolici, oameni cu înfățișare de lupi sau câini, ca în ajunul și ziua de Sântandrei” (Ion Ghinoiu).

Cei mai periculoși strigoi erau vârcolacii despre care se credea că ar locui în văzduh, printre nori sau deasupra norilor. Ei erau considerați „răspunzători” pentru eclipse pentru că „ar mușca” din Lună sau din Soare” și erau alungați prin rugi și mătănii, dar și prin zgomotul produs de bătutul tablei. Iarna se puteau transforma în oameni și puteau să le facă rău celor întâlniți în cale.
Cine n-a citit „Strigoiul” lui Coșbuc sau „Noaptea Sfântului Andrii” de V Alecsandri? Strigoii au anumite timpuri când ies pe pământ și fac și ei petreceri. După credința poporului român ei se adună și petrec în seara de Sf Gheorghe, Înălțarea Domnului și de Sf Andrei”, scrie Gh Ciaușanu în Superstițiile poporului român.

Filipii de Toamnă

Perioada calendaristică de peste trei săptămâni dintre 14 noiembrie (Filipii de Toamnă) – 6 decembrie (moș Nicolae) adună numeroase sărbători, obiceiuri, acte rituale și practici magice dedicate lupului. Etnologii se referă uneori la această perioadă sub numele de Anul Nou Dacic, date fiind numeroasele legături dintre daci și lupi. Este adesea dat și un citat din Mircea Eliade în acest sens cum că dacii se numeau ei înșiși lupi, sau „cei care sunt asemenea lupilor.
Amănunt interesant: printre denumirile populare ale lunii decembrie, lună care începe la o zi după Sf Andrei se numără: Andrea, Indrea și Undrea.
„Sărbătorile și obiceiurile de la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie corespund, ca dată calendaristică, cu Dionisiacele Câmpenești ale tracilor și Saturnaliile romanilor. În această perioadă, părinții bisericii creștine au fixat data de celebrare a Apostolului Andrei care a propovăduit credința lui Iisus la Dunăre și Marea Neagră în primele decenii ale erei noastre. Noua sărbătoare creștină s-a impus în conștiința credincioșilor împreună cu unele dintre atribuțiile zeului uzurpat, realitate confirmată de obiceiurile, actele rituale și practicile magice din noaptea de 29 spre 30 noiembrie”, scrie Ion Ghinoiu în cartea Calendarul țăranului român – Zile și mituri.
Peste 900.000 de români au onomastica pe 30 noiembrie. Ne întâlnim cu sfântul și în viața de zi cu zi: Crucea Sf Andrei, la trecerile de nivel cu calea ferată, un semn des întâlnit, în formă de X.

La mulți ani creștinilor cu numele Sfântului Andrei și derivate din acesta!

Maria Filipoiu – poet, exeget, jurnalist UZPR

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București