Sunt copii care plâng că nu au ce mânca…
Care rabdă de sete…care au viața grea!
Sunt copii care dorm pe pământ fără țol
Tremurând că deasupra n-au decât cerul gol!
Sunt copii care rabdă-n tăcere-agonia
Care-și poartă în pântecul supt, sărăcia!
Ei, acei mititei sunt săraci de cuvinte
Că-s purtați spre o lume care sapă morminte!
Sunt acei care astăzi nu mai speră în mâine
Că hrăniți sunt cu ură, nu cu apă și pâine!
Care târâie viața de un fir agățată
Spre un haos de vise cu privirea-ncruntată!
Sunt destine cu suflet, care au drept la viață
Și nu pot să răzbată că au ziduri în față!
Sunt copii care așteaptă un Hristos ca să vină
Și-n acest întuneric să le facă lumină!
Sunt copii…și copii au speranțe și vise
Care-s gata să zboare și au aripi deschise.
Sunt plămada de tină dintre cer și pământ
Sunt copii…și copiii sunt ce-avem noi mai sfânt!
Să le dăm viitorul cu iubire…speranță…
Constrindu-le poduri, și nu ziduri în față!
Să-i lăsăm ca să zboare și să spere în mâine
Iar în loc de durere, să-i hrănim doar cu pâine!
Ștefania Vasile
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..