Dacă nu te-ai fi-nălțat peste-a timpului genune,
Cum o lume-ar fi aflat de a mea Țară-minune,
De-al Carpaților oftat, ce-și cutremură grea jalea
Și de Dunărea, ce-o varsă, înnegrind cu valuri Marea…
Dacă n-ai fi ascuțit arma din cuvânt tocmită,
Cu ce, oare, am lupta pentru Țara răzlețită?
Cu ce ne-am însufleți demnitatea românească,
Când, stărină, se agită fruntea-ngustă dușmănească?
Dacă n-ai fi-nflăcărat strămoșești de glorii piste,
Timpul s-ar fi depănat fără meritata cinste…
Irosindu-ne virtuți, noi, setoși de armonie,
Cert, n-am fi gustat nici fir de înaltă poezie!
Geniu care ai urcat românesc pe-a lumii scară,
Peste suferinți, restriști și suplicii ca povară,
Peste că ne-ai îndurat mediocrii să te piară….
Nu știu, de te-am meritat, Eminescule, ca Țară!
Sărutăm urma grăbită pe țărâni ce ni te-au dat,
Ești pleoapei alinare peste-al vieții aspru ger,
Nu-s icoane să-ți încapă darul care ne-ai lăsat,
Mândri, că ne ești Luceafăr peste partea-ne de cer.
Mulțumim că ești destinul românesc în astă lume,
A ta vie-nțelepciune – partea de noroc cerescu!
Nu-i cu sânge româneasc cel ce azi n-ar vrea să tune
peste-a timpului genune: veșnicia poartă nume – Eminescu!
15 ianuarie 2018 Maria Botnaru
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..