Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » O, DOAMNE! (sonet)

O, DOAMNE! (sonet)

 

Câmpii străbat cu pași vioi, calc dealuri

Și-mi port priviri discret spre munți, ce tainic

Pătrund semeți prin nori, se-nalță falnic,

Să-mi plimbe dor prin vechi tărâm de plaiuri.

 

Timid privesc, ascult tăcut un crainic,

Deși nu-l văd, vorbește-n multe graiuri:

– Tu te-ai smerit, primește sfinte daruri

Să poți urca, să fii în viață darnic!

 

Copil simțeam că sunt, gustam lumină

Ce mă-mbrăca în straie noi, ușoare,

Pe când plecam din Sfânta Sa grădină

 

Mai mult zburând ca neavând picioare…

O, Doamne Sfinte, sufletu-mi alină

Să pot slăvi lucrarea Ta cea mare!

Facebooktwitterby feather

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.