CARE ÎNGERI
#nowar
Care îngeri cad în mâna asprului tiran,
Să le frângă albe aripi întinse în van,
Să le facă cerul mare, stive de moloz,
De sub care strigă lumea, fără de folos?
Care îngeri ard în țevile puștilor armate,
Să reteze albe aripi – zboruri secerate,
Să le facă așteptarea mult mai dureroasă,
De sub care nu mai este pragul de acasă?
Care îngeri plâng în lacrimi mamelor uitate,
Să zdrobească aripi albe din inimi furate,
Să le umple depărtarea cu visuri deșarte,
De sub care doar trufia moarte le împarte?
Care îngeri își pierd ruga inocenței rară,
Să își calce în picioare dorul pentru țară,
Să își umple farfuria cu lacrimi amare,
De sub care nelumina iar renaște fiare?
Care îngeri n-au uitat fericirea-ntreagă,
Să cunoască suferința pe care-o dezleagă,
Să se-ncreadă în cuvinte și în preamărire,
De sub care să răsară lumii mântuire?
Care îngeri, care îngeri, Cerul părăsesc,
Să cuprindă între aripi globul pământesc,
Să zdrobească mișelia cruntului război,
De sub care să aprindă Pacea Lumii Noi?
© Gheorghe A. Stroia
România, 09.03.2022
#gheorghestroia