Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Liliac

Eugen Serea – Liliac

Eugen Serea
Liliac

Au înflorit, cu iz de Taină, dalb,
Și liliacul mov, dar și cel alb:
Parcă-s icoane triste-ntr-un alcov
Și liliacul alb, dar și cel mov…

În flăcările alb-violaceu
Întâia mea iubire de liceu
S-a mistuit, cu tot ce adunai,
Spre cerul gol de Tine, Adonai…

Și scrumul gri m-a otrăvit asemeni
,,Cunoașterii” demonice de semeni,
Zidind, cu-al poftei ochilor sarcasm,
Trufiei vieții, temple de orgasm…

Mult mai târziu, nemaiavând ce pierde,
M-am regăsit în sângele greu, verde,
Pulsând în frunze, duh de liliac,
Ca Sacrul Viu din osul iliac…

Miros și mângâi liliacul demn
Sfințit prin Viața ce S-a scurs pe Lemn
Și pacea lui, de verde, alb și mov,
Îmi e Psaltire, Acatist, Ceaslov…

( vol.Călărețul Ultimei Umbre)

Facebooktwitterby feather