Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eminescu – Lumina de veghe

Eminescu – Lumina de veghe

In Poezie

Același timp ne mână-n hău, cu pași gigantici,
pe suflet, baricade înălțând neîmpăcate,
din vise veștejite, iubiri decolorate
și din speranțe muribunde-n ochi apatici…

Același dor de libertate ară piept de humă
cu plugul adevărului timid, neputincios
a răsturna o nedreptate-nfiptă-n os
și-n sângele, mustind a dor de Țara-mumă…

Același plâns de doină ne scutură plămânii,
legați la guri flămânde, crăpate de oboseli,
de-a îndura călușuri, tocmite-a răgușeli,
cu mâna de satrap, ce și-a crescut stăpânii…

Dar prin obscură muchie de boltă românească,
Eternă, Lumină-Eminescu, ne-ogoiești durerea
din conștiința Neamului ce a-nghițit tăcerea,
pe care ai înfierat-o cu pana-ți ostășească.

Și ne călăuzești prin oarba-ne cădere,
cu înțelept CUVÂNT, ca tricolor de luptă,
și zgâlțâie-a trezire, din el lumina suptă,
în sânge scrijelindu-ne speranțe și putere…

Ne crește, de curaj, noi, aripi de-nviere
peste tăciuni de simț, ce pâlpâie iernatici…
Pe timpul ce ne mână-n hău, cu pași gigantici,
Tu, Geniu Eminescu, de-a pururi, curgi, Lumină de veghere!
15 ianuarie 2019 Maria Botnaru

Facebooktwitterby feather

Despre BOTNARU Maria

Mi-am spălat fața și mâinile în mărgăritarele dimineților frumoase de la noi, am îmbătat sufletul cu mireazma celor mai suave flori de primăvară… Mânată de visul tors din copilărie, am luat condeiul în mână… și-mi freamătă sufletul, ca un lan de grâu copt… Sunt născută la 5 septembrie anul1958 în satul Sărata Galbenă, raionul Hâncesti într-o familie de oameni gospodari. Am absolvit şcoala medie în satul de baștină, avand ca profesori şi îndrumatori patrioți adevarați şi profesori excelenți, de acolo vine dragostea de limba si literatura română. În anul 1975 am devenit studentă la Institutul pedagogic „Ion Creanga” din Chişinău, avandu-l printre profesorii minunați și pe dl. N.G. Matcaș. În anul 1979 am absolvit facultatea de litere și am fost repartizată în orașul Tighina, la şcoala rusă nr. 3, de unde am fost nevoită să abandonez funcţia și am fost angajată la şcoala-internat pentru copii-orfani şi rămaşi fara tutelă în postura de profesoară de limbă si literatură română. Acolo am lucrat până în anul 1990, apoi m-am ocupat de educaţia celor 3 copii. Îmi place poezia de când ma ştiu, încerc sa scriu… cum se primeşte, judecaţi Dumneavoastră. Cu preţuire, Maria Botnaru