CONFERINȚA DOMNULUI DOCTOR PROFESOR DE LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI, CEZAR BUTEREZ, LA BIBLIOTECA MUNICIPALĂ DIN RÂMNICU SĂRAT
Vineri, 7 martie, 2025, la Biblioteca municipală din Râmnicu Sărat a avut loc o conferință cu titlul „Câmpiile Râmnicului” ținută de d-l dr. prof. Cezar Buterez de la Universitatea București cu tema „Câmpiile Râmnicului”. Ca și prima conferință ținută în această instituție, tema abordată a fost foarte documentată, cercetătorul culegând date din teren, ca și atunci când s-a documentat despre podgoriile din județul Slam Râmnic. D-l Buterez a pus în evidență varietatea acestei forme de relief, prezentând, câmpiile, drumurile, hanurile, movilele, crucile, observatoarele, tot ce este specific acestei forme de relief. Eu l-am felicitat pentru serioasa muncă de documentare, i-am sugerat să se documenteze despre trecut în arhivele bisericești, mai ales că au dispărut sate, hanuri, s-au nivelat unele movile.
Prezența mai multor hanuri în zona de câmpie decât la munte se explică prin faptul că ele se aflau pe rutele comerciale, care lega Muntenia de Ardeal și Moldova, că se circula cu poștalionul și la hanuri se schimbau caii de poștă. Așa au apărut localități ca Poșta Câlnău, Poșta Topliceni ș.a.
Apariția căii fereate a determinat multe schimbări de ordin economic, iar câmpia s-a reconfigurat și datorită schimbărilor politice.
Cred că trebuie să atrag atenția să nu se umble la Movile/Gorgane(exemplu cel de pe axa Buzău-Râmnicu Sărat, sau Movila Miresei, Movila Banului) deoarece se pot declanșa epidemii devastatoare la care medicina actuală nu poate face față.
I-am sugerat lectorului ca în studiul despre câmpie să se serveaască de literatură, căci beletristica poate reda multitudineaa fațetelor peisajul de la șes care nu este banal, ci freamătă, cântă, vorbește prin vegetația sa, încântă sufletul, oferă liniște, pace, o bucurie a trăirii rară, cum am găsit în cartea scriitorului Panait Istrati, care a cucerit lumea prin descrierile sale.
Aflată cu o bursă Comenius la Paris, profesoara de literatură de la curs m-a întrebat unde este acest Bărăgan cunoscut din lectura cărții „Ciulinii Bărăganului.”
Am tradus cartea scriitorului Vasile Poenaru „Ninsori în Bărăgan” și m-a fascinat descrierea luminii extraordinare a lanurilor de floarea soarelui, albastrul nămeților de zăpada, sclipirea aurie a spicelor, etc.
Despre aceasta trebuie să le vorbim elevilor, cum spunea d-l primar, Sorin Crjan, prezent la conferință să-i ducem să cunoască aceste locuri mirifice și vor îndrăgi mult geografia patriei.
D-na profesoară Stana Georgescu din Vintilească a spus că ar face cu elevii actuali multe drumeții și i-ar face să decopere ce țară minunată avem.
Țara pe care o porți în suflet o vei iubi toată viața, susțin eu.
De aceea conferința și-a atins scopul, acela de a sublinia existența identitară pe aceste locuri, cum spunea d-l director al bibliotecii, prof. Răzvan Chirac, pentru a ne cunoaște trecutul, a înțele prezentul și anticipa viitorul.
Eu am recomaandat auditoriului cartea mea „Prin lumnile din Țara Luane” donată acestei biblioteci, pentru a cunoaște misterele din țara Luanei, frumusețea multor zone din județul Buzău și Vrancea, dar mai ales calitatea lumnii ce face să fie cele mai frumoase apusuri de soare pe câmpia Râmnicului sau pe piscuri de munți. Da, și literatura este o formă profundă de cunoaștere a lumii, bucuria lecturii este în concordanță cu orizănturile de așteptare ale cititorilor.
Îl felicit pe d-l dr prof. Cezar Buterez, îi urez succes în lărgirea cercetării și îl rog să revină cu alte conferințe.
Ecaterina Chifu
Membră în Uniunea Ziariștilor Profesoiniști din România

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..