Cu câteva zile în urmă a avut loc prezentarea și lansarea ultimului număr al revistei de literatură, arte și istorie culturală ”Spicon” editată de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban” din Târgu-Jiu.
Evenimentul a avut loc într-un loc și un moment special pentru cultura gorjeană, respectiv la Biblioteca de artă ”Iosif Keber”, cu prilejul redeschiderii acesteia după o amplă operațiune de renovare și amenajare a clădirii.
Editorul revistei ”Spicon” a pus la dispoziția celor prezenți la evenimentul inaugural precum și vizitatorilor câte un exemplar din revistă cu titlu gratuit, dorind ca prin aceasta să aducă un omagiu renumitului și prolificului pictor gorjean, Iosif Keber, căruia redacția revistei i-a alocat și un spațiu de prezentare cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la nașterea acestuia (30 iulie 1897).
Revista este deschisă cu editorialul lui Viorel Surdoiu, redactorul șef al publicației intitulat ”Sub impulsul binelui și frumosului care merg direct la inimă” în care autorul reține câteva extrase pe subiect din scrierile lui Giovani Papini și Eugen Cojocaru, precum și un extras din discursul Anei Blandiana susținut cu prilejul primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universității ”Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca.
Urmează un articol al autorului acestor rânduri scrise în memoria prolificului scriitor gorjean Ion C. Gociu, fost membru al Asociației Cercetătorilor și Autorilor Gorjeni ”Al. Doru Șerban”, la întâlnirile căreia și-a lansat aproape toate volumele sale.
În chiar primele pagini ale sale, revista găzduiește eseul tinerei Maria_Florina Tomescu intitulat ”Omul trăiește visând sau visează trăind”, o analiză a zbaterilor omului în zilele de azi, pentru ca în final să-și pună din nou întrebarea care dă titlul eseului. Cu siguranță că autoarea va găsi mai multe răspunsuri în demersurile sale scriitoricești viitoare.
Apoi redutabilul poet Spiridon Popescu ne încântă cu versurile sale și cu ”Rugăciunea” sa: ”Doamne, te rog, veghează-i Tu pe Îngeri/ Până-mi cioplesc eu-n piatră epitaful,/ Să nu cumva să fâlfâie din aripi/ Că fac curent și se ridică praful;/ Iar, dac-ajunge praful până Sus,/ Se-mbolnăvește de plămâni Iisus”.
Parcurgem proza scurtă a lui Daniel Radu, care întâlnește, în periplul său zilnic, la tot pasul ”Oameni comuni” până ce ajunge la vecina sa de bloc ”care gătește” ceva pentru el, iar el se gândește la faptul că are altă ”treabă pe planeta asta” și nu are ”timp de aventuri”, dar până la final totuși cedează momentului.
După ”Abisul” ”de toamnă târzie”, poeta Tatiana Stoenescu se simte ”Fetița cu chibrituri din poveste”, pentru ca în finalul demersului său poetic să găsească o ”Circumstanță” ”Într-o vară” când a ”… trecut cu trenul pe lângă un câmp înroșit” și a constatat că erau amândoi ”În același vagon”.
Apoi paginile revistei îl găzduiesc pe Daniel Murărița cu versurile sale, care ne trece prin ”locuri comune”, ”fără armurâ” după care află că ”dragostea e soldatul inconștient din prima linie”, iar ”după ea vin glorioase și false toate celelalte izbânzi”.
Eleva Maria Cleopatra Șucu ne plimbă, prin povestioara sa duioasă, cu ”Alma” într-o ”zi frumoasă de toamnă” la cules de ciuperci prin pădurea din povești, sub privirea grijulie a bunicului ei care, în lipsa mamei dar a unui dialog imaginar al fetiței cu aceasta, îi pregătește un tort de ziua ei.
Urmează interesantele eseuri ale Dianei Andreea Oprea cu ”Actualitatea de dincolo de timp” și al lui Mihai Săvoiu, care printr- un ”Tratat speculativ asupra culturii” ne conduc spre încercările poetice ale Georgianei Dijmărescu subliniate prin ”eșecul națiunilor mici” iar mai apoi prin ”Eradicarea sufletului”,
Adina Pecingină prezintă o recenzie a volumului ”Klara și Soarele” al lui Kazuo Ishiguro, iar Emilia Ivancu face un ”rezumat” al vieții unei femei emblematice pentru Polonia, România și pentru Europa, pe numele ei Kazimiera Iɫɫakowiczȯwna.
Despre filmele românești bune și mai puțin bune, ne oferă mai multe detalii și clarificări Adriana Pecingină, concluzionând că ”Rareori un film apreciat de critici va fi și pe placul publicului, deoarece vorbim despre moduri diferite de a privi și, ulterior, de a înțelege”.
Apoi Dorina Cioplea-Văduva ne vorbește despre artista Rodica Popescu, colecția acesteia de aproximativ o sută de piese, aflată la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și despre expoziția dedicată marcării a 90 de ani de la nașterea acesteia.
Printr-un reportaj din ”Cireșul din dealul copilăriei”, scriitorul Ion Elena ne transmite simțirile, amintirile și gândurile sale, prin descrierea unor locuri de basm de pe Valea Motrului.
Trecând spre istorie, dr. Lucia Crăciun ne prezintă un scurt istoric al renumitei societăți corale ”Lyra Gorjului” cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la înființarea acesteia, iar istoricul dr. Vasile Marinoiu ne prezintă o brățară deosebită din argint , din epoca medievală aflată în colecția Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” cunoscută ca ”Brățara de la Runcu”.
Dr. Constantin Șișiroi ne vorbește despre medicii scriitori, după care redacția revistei oferă un spațiu generos se semnalare a unor noutăți editoriale, precum. ”Milerarium. Dicționarul enciclopedic al scriitorilor români de la începutul mileniului al III-lea”, cordonator Gheorghe A. Stroia, ”Răvașe la marginea timpului” de Marinela Pîrvulescu, ”Întâmplări primitive” de Silviu Viorel Păcală, ”Pagini alese din viața metaforelor” de Vasile Ponea, ”Voința – Mecanismul mașinăriei umane” de Alecsis Roșca, ”Lăsați cuvintele să vină la mine” de pr. Ion-Viorel Săpun și ”Tatuaje pe cord deschis” de Corina Vlădoiu.
Spre final redacția prezintă aniversările anului 2022 pentru scriitori și oameni de cultură gorjeni sau cu origini gorjenești care au împlinit, vor împlini sau pentru care se va marca în acest ani o vârstă de senioritate, printre aceștia aflându-i pe Eugen Dorcescu/80, Iosif Keber/125, Spiridon Popescu/70, Aurel Antonie/75, Nicolae Diaconu/75, Lazăr Popescu/65, Titu Rădoi/90, Horațiu Mălăiele/70 și Mircea Bârsilă/70.
De asemenea pictorul Iosif Keber este prezentat în paginile revistei cu prilejul marcării a 125 de ani de la nașterea acestuia.
De menționat faptul că paginile revistei sunt frumos ilustrate cu lucrări ale pictorului Cristian Porumb din Cluj-Napoca, dar mehedințean la origini.
Se cuvin a fi aduse mulțumiri tuturor autorilor precum și echipei redacționale formată din scriitorii Prof. dr. Ion Mocioi, dr. Gelu Birău, Ion Elena, Alex Gregora, Doru V. Fometescu și Florian Văideianu, sub coordonarea lui Viorel Surdoiu – redactor șef, care s-au ocupat de apariția acestui nou număr al revistei.
Revista a văzut lumina tiparului prin grija echipei Tipografia ProdCom Târgu-Jiu, căreia îi exprimăm recunoștința noastră.
dr. Victor Troacă
Președinte Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..