Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » REVISTE » A apărut ultimul număr din ”Hohote” – publicație de divertisment, satiră și umor

A apărut ultimul număr din ”Hohote” – publicație de divertisment, satiră și umor

Zilele trecute, am primit, ultimul număr din revista ”Hohote” – publicație de divertisment, satiră și umor, editată de un colectiv de oameni inimoși și plini de har, din Gorj, al cărei conținut interesant este de natură a te binedispune,  ceea ce m-a determinat să scriu câteva rânduri despre aceasta.

Publicația este editată de Societatea Umoriștilor Gorjeni ”Adrian Becherete” din Târgu Jiu, al cărui președinte este respectabilul condeier octogenar Nicolae Brelea. În acord cu vremurile, pe frontispiciul acestui număr, editorul a înscris îndemnul ”Hohotitori din toată țara … distanțați-vă!”, ca aluzie la măsurile de distanțare fizică și socială impuse de pandemia Covid-19.

Remarcăm că acest număr al revistei, care apare la început de martie este dedicat, cum era și normal, în principal evenimentelor specifice acestei perioade, adică mărțișorului și Zilei Femeii.

Prima pagină este dedicată sărbătoritului acestui număr, poetul și scriitorul Florian Saioc la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, căruia Nelu Vasile îi dedică un articol în care prezintă  profilul de autor al sărbătoritului, născut la 27 februarie 1931, în comuna Seaca, județul Teleorman, dar trăitor în Târgu-Jiu de mai multe decenii.

Florian Saioc este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Cenaclului ”Hohote” din Târgu-Jiu, autor al unui număr impresionant de volume publicate. Pentru toate acestea, dar nu numai, redacția publicației îi rezervă  sărbătoritului său un spațiu generos în care sunt publicate câteva scrieri ale acestuia, circumscrise profilului publicației la care ne referim. Astfel ne putem delecta cu o ”Dragoste în tranziție” meditativă, când: ”pe nurii tăi, zidiți cu har,/ stau ochii mei aprinși pândari/ ah, le-aș sorbi într-un pahar/ plin ochi cu vin de la Cotnari”. Apoi precum ”Păcătosul”, ”am vrut să-ți fac în suflet un sondaj,/ că sufletul îți e magistratura,/ dar ochiul meu parșiv făcu viraj,/ să-ți pipăie, material, făptura”,  autorul face un ”Anunț”: ”Fete bune și cu zestre,/ Caută numai bărbați/ Fără bogății terestre,/ Dar să fie înzestrați” și își spune ”Ultima dorință” care sună astfel: ”Să nu-mi aduceți flori, băieți,/ Nici după ce cobor în moarte,/ Ci tot femei, dacă puteți,/ Căci au parfumul lor aparte!”.

Urmează în vizită la ”Hohote”,  Prof. univ. dr. Elis Râpeanu care începe cu un catren dedicat ”Localității Valea Călugărească” (aici s-a născut autoarea la data de  27 august 1939): ”Femeie sunt, e-adevărat/ Și-n lume-am apărut normal,/ Dar nu din coastă de bărbat,/ Ci chiar din coasta unui deal”. Se gândește apoi la rolul și locul ”Femeii în actualitate”  când ”Femeia are drept de vot/ În Parlament și peste tot./ Și mulți din deputați ar vrea/ Să fie-n Cameră cu ea”, pentru a concluziona cu ”Sinceritate” faptul că ”Important la vârsta-a treia,/ Când problema e mai grea,/ Nu-i cum cucerești femeia,/ Ci cum poți să scapi de ea.”

O pagină a publicației îi este alocată poetului și epigramistului Nicolae Dragoș ale cărui catrene sunt cu și ”Despre femei”, iar meditativ remarcă: ”S-a dus demult și cu dreptate/ Cum că ar fi ca o cetate./ S-o cucerești, lupta e grea/ Și-nvingi doar când și cum vrea ea”, neezitând să fie ”Invidios pe Adam”: Ce liniștit putea să fie/ Adam, cu viața lui comodă/ Că pe atunci era la modă,/ Ca rochie, vița de vie.”

Gabriel Roșianu, directorul revistei,  după ce oferă doamnelor și domnișoarelor ”De  Mărțișor”, o epigramă: ”Prinos aduc femeilor,/ Și le ofer azi tuturor,/ Un cadou de Mărțișor:/ O epigramă cu mult dor!”, se gândește apoi în ce ar putea consta ”Cadoul perfect de 8 Martie”, și meditează adânc: ”Mai nou cadoul mult visat,/ De ziua lor, nu mai e fardul,/ Acum că s-au emancipat,/ Femeilor le-ajunge …cardul.”.

Urmează apoi Rodica P. Calotă, care rememorează o poveste  tristă cu referire la ”Cadoul de 8 Martie”, care sună astfel: ”Din cârciumă cu greu adus/ De-ai lui amici, o înspăimântă:/ Direct în iesle i l-au pus,/ Iar ea-l privea ca Maica Sfântă”.

Vremurile de azi o determină pe Any Drăgoianu să aibă punctele ei de vedere cu privire, pe de o parte la ziua ”De 8 Martie” pentru că ”Soacra ține mult la mine/ Și-o să-i iau cadou fantastic,/ Unul asortat, în fine,/ Mască și mănuși de plastic”, iar pe de altă parte la ”Covid, bărbați și mărțișoare” și la modul de adaptare a bărbaților ”În condiții actuale/ Își salvează dânșii banii,/ Căci trimit de zor sărmanii/ Mărțișoare virtuale.”

Renumitul medic dr. Grigore Lupescu ne aduce în atenție ce și-ar dori ”Soția artistului”: ”Doar o remarcă  vreau să fac/ Privind artistul și consoarta:/ Lui toate artele îi plac./ Ei una singură…Romarta!”.

În timp ce doctorul Cornel Munteanu constată că la ”Început de primăvară”:Se umplea de bucurie,/ Când primea un mărțișor;/ Se lipsește-n pandemie:/ – Dacă-mi dă Covid și mor?”, ”Gioni” Butulescu este hotărât să procedeze precum ”Păcătosul evalvios”, adică: ”Eu sunt gata să postesc,/ Dacă postu-i de bucate,/ Mi-e mai greu, mărturisesc,/ Să țin postul de…păcate!”.

Octogenarul Nicolae Brelea, președintele Societății Umoriștilor Gorjeni, editorul publicației la care ne referim, dedică un catren ”echității conjugale”: ”Împărțiră bine rolul/ C-așa a dorit Dalila:/ El, cu piața, cu covorul,/ Ea, rimelul și cu …pila!”.

Urmașa Evei” își găsește un loc în catrenul lui Geo Filiș, care exprimă o constatare proprie: ”Din coasta lui Adam făcută,/ Că e mămică sau fecioară,/ Când lumea-ți este mai plăcută,/ Te-noadă,-adesea, ca pe-o sfoară”.

Redactorul șef al publicației, Grigore M. Dobreanu,  deși se află într-o mare ”Dilemă”,  când ”Soția scoate unt din mine,/ Dar și amanta e zvârlugă/ Și-acuma nu mai știu prea bine/ Eu sunt stăpân, ori numai slugă”, află repede ”Cine-i șeful”: ”Femeia, cât e pe pământ,/ Tot are ultimul cuvânt,/ Iar dacă-i spui că nu-i corect./ E vorba despre… alt subiect.”

Spații speciale sunt rezervate Valentinilor, respectiv lui Valentin Groza, Valentin David și Valentin Ursu, după care George Drăghescu se întreabă ”Unde ne sunt cafelele?”, iar Ion Popescu Brădiceni oferă domnilor ”Dreptul la femeie”, pentru ca apoi  poetul Spiridon Popescu să facă o rugă: ”Doamne nu-ți mai certa fiul”.

Nelu Vasile, redactor al publicației,  își mărturisește ”motivația” stabilirii sale în Gorj: ”Când în Gorj m-am însurat/ Am dat ghes plăcerii/ Căci aici m-a fascinat/ Peștera Muierii”,  iar  în același timp își face și un ”Bilanț la vârsta a treia” destăinuindu-se bucuros: ”În sine-s împăcat/ Că am ajuns bogat,/ Invidiat de toți/ C-o droaie de nepoți”…”. Tot Nelu Vasile semnează și careul rebusistic, de pe ultima pagină, dedicat poetului nonagenar Florian Saioc.

Remarcăm faptul că fiecare pagină are câte un ”motto”, textele aparținând scriitorului Valeriu Butulescu.

Apariția revistei a fost posibilă datorită sprijinului  pe care editorii l-au primit din partea Asociației ”Coloana Infinitului” Târgu-Jiu, al cărui președinte este D-l prof. Doru Tașcău.

Iar noi urăm colectivului redacțional să ne încânte și în viitor cu cât mai multe șarje de … ”Hohote” și voie bună.

Victor Troacă

Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu-Jiu

Facebooktwitterby feather

Despre TROACĂ Victor

Născut la 28 septembrie 1959, în satul Motru Sec, comuna Călugăreni, actualmente comuna Padeș, județul Gorj. Absolvent al Școlii generale din localitatea natală (1974), al Liceului Economic și de Drept Administrativ din Târgu Jiu (1978) și al Facultății Finanțe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice București (1983). Doctor în științe economice al instituției de învățământ superior absolvite. Lucrează peste 36 de ani în domeniul bancar și este cadru didactic, de-al lungul timpului, la mai multe instituții de învățământ mediu și universitar din Târgu Jiu și București. Autor sau coordonator a peste 25 de cărți de specialitate, cursuri universitare și lucrări aplicative și peste 100 de articole și studii de cercetare științifică publicate în reviste de specialitate sau volumele unor conferințe științifice, în țară și străinătate. Acomodat cu scrisul, se apleacă din ce în ce mai mult asupra unor studii, etnografice, istorice și a literaturii. Este membru fondator al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”A. D. Șerban” Târgu Jiu, iar din anul 2011 devine președintele acesteia, calitate în care organizează diverse evenimente specifice, scrie cronici literare și recenzii de carte și se ocupă de promovarea scriitorilor locali, dar nu numai. Din anul 2012 este membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de Autor ”OperaScrisă.Ro”. Din anul 2017 începe să publice în revista ”Confluențe literare”. Este inițiator, fondator și director al revistei de literatură, arte și istorie culturală ”Spicon” editată de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban” din Târgu-Jiu și locuiește în Târgu-Jiu. Opera: 1. ”Târgu Jiu – 600. Repere de ieri și de azi” (colaborator), Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2006; 2. ”Motru Sec – Studiu istoric și etnografic”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2006; 3. ”Aduceri aminte – după 30 de ani”, Tipog. Darcom Târgu Jiu, 2008, 4. ”La izvorul Motrului – culegere de versuri de ieri și de azi”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2008; 5. ”Motrișor – cântec de dor”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2010; 6. ”Al. D. Șerban – Viață și destin cultural”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2010; 7. ”Omagiu aniversar – 65 de ani de la nașterea scriitorului Alexandru Doru Șerban”- coordonator, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2014; 8. ”Conacele motrișorenilor”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2016; 9. ”Conacele motrișorenilor - ebook” Editura Digitală București, 2016; 10. ”Mișcarea rotariană – în județul Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2017; 11. ”Anotimpurile copilăriei. Jurnalul anului 1973” – Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2018. 12. ”Ion Sanda – profesor, om de cultură și poet gorjean”, în curs de tipărire la Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2021.