Zilele trecute, am primit, ultimul număr din revista ”Hohote” – publicație de divertisment, satiră și umor, editată de un colectiv de oameni inimoși și plini de har, din Gorj, al cărei conținut interesant este de natură a te binedispune, ceea ce m-a determinat să scriu câteva rânduri despre aceasta.
Publicația este editată de Societatea Umoriștilor Gorjeni ”Adrian Becherete” din Târgu Jiu, al cărui președinte este respectabilul condeier octogenar Nicolae Brelea. În acord cu vremurile, pe frontispiciul acestui număr, editorul a înscris îndemnul ”Hohotitori din toată țara … distanțați-vă!”, ca aluzie la măsurile de distanțare fizică și socială impuse de pandemia Covid-19.
Remarcăm că acest număr al revistei, care apare la început de martie este dedicat, cum era și normal, în principal evenimentelor specifice acestei perioade, adică mărțișorului și Zilei Femeii.
Prima pagină este dedicată sărbătoritului acestui număr, poetul și scriitorul Florian Saioc la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, căruia Nelu Vasile îi dedică un articol în care prezintă profilul de autor al sărbătoritului, născut la 27 februarie 1931, în comuna Seaca, județul Teleorman, dar trăitor în Târgu-Jiu de mai multe decenii.
Florian Saioc este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Cenaclului ”Hohote” din Târgu-Jiu, autor al unui număr impresionant de volume publicate. Pentru toate acestea, dar nu numai, redacția publicației îi rezervă sărbătoritului său un spațiu generos în care sunt publicate câteva scrieri ale acestuia, circumscrise profilului publicației la care ne referim. Astfel ne putem delecta cu o ”Dragoste în tranziție” meditativă, când: ”pe nurii tăi, zidiți cu har,/ stau ochii mei aprinși pândari/ ah, le-aș sorbi într-un pahar/ plin ochi cu vin de la Cotnari”. Apoi precum ”Păcătosul”, ”am vrut să-ți fac în suflet un sondaj,/ că sufletul îți e magistratura,/ dar ochiul meu parșiv făcu viraj,/ să-ți pipăie, material, făptura”, autorul face un ”Anunț”: ”Fete bune și cu zestre,/ Caută numai bărbați/ Fără bogății terestre,/ Dar să fie înzestrați” și își spune ”Ultima dorință” care sună astfel: ”Să nu-mi aduceți flori, băieți,/ Nici după ce cobor în moarte,/ Ci tot femei, dacă puteți,/ Căci au parfumul lor aparte!”.
Urmează în vizită la ”Hohote”, Prof. univ. dr. Elis Râpeanu care începe cu un catren dedicat ”Localității Valea Călugărească” (aici s-a născut autoarea la data de 27 august 1939): ”Femeie sunt, e-adevărat/ Și-n lume-am apărut normal,/ Dar nu din coastă de bărbat,/ Ci chiar din coasta unui deal”. Se gândește apoi la rolul și locul ”Femeii în actualitate” când ”Femeia are drept de vot/ În Parlament și peste tot./ Și mulți din deputați ar vrea/ Să fie-n Cameră cu ea”, pentru a concluziona cu ”Sinceritate” faptul că ”Important la vârsta-a treia,/ Când problema e mai grea,/ Nu-i cum cucerești femeia,/ Ci cum poți să scapi de ea.”
O pagină a publicației îi este alocată poetului și epigramistului Nicolae Dragoș ale cărui catrene sunt cu și ”Despre femei”, iar meditativ remarcă: ”S-a dus demult și cu dreptate/ Cum că ar fi ca o cetate./ S-o cucerești, lupta e grea/ Și-nvingi doar când și cum vrea ea”, neezitând să fie ”Invidios pe Adam”: Ce liniștit putea să fie/ Adam, cu viața lui comodă/ Că pe atunci era la modă,/ Ca rochie, vița de vie.”
Gabriel Roșianu, directorul revistei, după ce oferă doamnelor și domnișoarelor ”De Mărțișor”, o epigramă: ”Prinos aduc femeilor,/ Și le ofer azi tuturor,/ Un cadou de Mărțișor:/ O epigramă cu mult dor!”, se gândește apoi în ce ar putea consta ”Cadoul perfect de 8 Martie”, și meditează adânc: ”Mai nou cadoul mult visat,/ De ziua lor, nu mai e fardul,/ Acum că s-au emancipat,/ Femeilor le-ajunge …cardul.”.
Urmează apoi Rodica P. Calotă, care rememorează o poveste tristă cu referire la ”Cadoul de 8 Martie”, care sună astfel: ”Din cârciumă cu greu adus/ De-ai lui amici, o înspăimântă:/ Direct în iesle i l-au pus,/ Iar ea-l privea ca Maica Sfântă”.
Vremurile de azi o determină pe Any Drăgoianu să aibă punctele ei de vedere cu privire, pe de o parte la ziua ”De 8 Martie” pentru că ”Soacra ține mult la mine/ Și-o să-i iau cadou fantastic,/ Unul asortat, în fine,/ Mască și mănuși de plastic”, iar pe de altă parte la ”Covid, bărbați și mărțișoare” și la modul de adaptare a bărbaților ”În condiții actuale/ Își salvează dânșii banii,/ Căci trimit de zor sărmanii/ Mărțișoare virtuale.”
Renumitul medic dr. Grigore Lupescu ne aduce în atenție ce și-ar dori ”Soția artistului”: ”Doar o remarcă vreau să fac/ Privind artistul și consoarta:/ Lui toate artele îi plac./ Ei una singură…Romarta!”.
În timp ce doctorul Cornel Munteanu constată că la ”Început de primăvară”: ”Se umplea de bucurie,/ Când primea un mărțișor;/ Se lipsește-n pandemie:/ – Dacă-mi dă Covid și mor?”, ”Gioni” Butulescu este hotărât să procedeze precum ”Păcătosul evalvios”, adică: ”Eu sunt gata să postesc,/ Dacă postu-i de bucate,/ Mi-e mai greu, mărturisesc,/ Să țin postul de…păcate!”.
Octogenarul Nicolae Brelea, președintele Societății Umoriștilor Gorjeni, editorul publicației la care ne referim, dedică un catren ”echității conjugale”: ”Împărțiră bine rolul/ C-așa a dorit Dalila:/ El, cu piața, cu covorul,/ Ea, rimelul și cu …pila!”.
”Urmașa Evei” își găsește un loc în catrenul lui Geo Filiș, care exprimă o constatare proprie: ”Din coasta lui Adam făcută,/ Că e mămică sau fecioară,/ Când lumea-ți este mai plăcută,/ Te-noadă,-adesea, ca pe-o sfoară”.
Redactorul șef al publicației, Grigore M. Dobreanu, deși se află într-o mare ”Dilemă”, când ”Soția scoate unt din mine,/ Dar și amanta e zvârlugă/ Și-acuma nu mai știu prea bine/ Eu sunt stăpân, ori numai slugă”, află repede ”Cine-i șeful”: ”Femeia, cât e pe pământ,/ Tot are ultimul cuvânt,/ Iar dacă-i spui că nu-i corect./ E vorba despre… alt subiect.”
Spații speciale sunt rezervate Valentinilor, respectiv lui Valentin Groza, Valentin David și Valentin Ursu, după care George Drăghescu se întreabă ”Unde ne sunt cafelele?”, iar Ion Popescu Brădiceni oferă domnilor ”Dreptul la femeie”, pentru ca apoi poetul Spiridon Popescu să facă o rugă: ”Doamne nu-ți mai certa fiul”.
Nelu Vasile, redactor al publicației, își mărturisește ”motivația” stabilirii sale în Gorj: ”Când în Gorj m-am însurat/ Am dat ghes plăcerii/ Căci aici m-a fascinat/ Peștera Muierii”, iar în același timp își face și un ”Bilanț la vârsta a treia” destăinuindu-se bucuros: ”În sine-s împăcat/ Că am ajuns bogat,/ Invidiat de toți/ C-o droaie de nepoți”…”. Tot Nelu Vasile semnează și careul rebusistic, de pe ultima pagină, dedicat poetului nonagenar Florian Saioc.
Remarcăm faptul că fiecare pagină are câte un ”motto”, textele aparținând scriitorului Valeriu Butulescu.
Apariția revistei a fost posibilă datorită sprijinului pe care editorii l-au primit din partea Asociației ”Coloana Infinitului” Târgu-Jiu, al cărui președinte este D-l prof. Doru Tașcău.
Iar noi urăm colectivului redacțional să ne încânte și în viitor cu cât mai multe șarje de … ”Hohote” și voie bună.
Victor Troacă
Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu-Jiu
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..