Ajunul…! 2024 și 2025 beau, Lili, beau anii aceștia vin fiert încă înainte să-l bem noi împreună la vreo cumpănă dintre noi… Beau ei, anii, ciocnesc, adică, frumos, cu dragoste, ca doi frați, ca Oltul și Mureșul, unul apucând-o-ntr-o parte, celălalt în alta…!
Nu știm acum ce se întâmplă cu ei, încotro pleacă cel de înainte și cu cine și cu ce vine cel următor. Dar eu știu că te-am iubit anul trecut, te voi mai iubi la anul, apoi, dacă nu mă vei iubi și tu, te voi lăsa, că iubiri sunt mai multe decât anii…!
Deschide fereastra, Lili…! E Ajunul…! Zarea nu are depărtare, aerul aburit și copacii înghețați închid drumul vederii la o aruncătură de privire, de gene se prinde măzărichea de chiciură și lumina scânteiază clipind ca niște licurici albi. E frumos, e melancolic și pur și minunat…!
Cum te știu, nu ai putea să nu-ți retragi ochii din husele lumii cotidiene cenușii, ca să nemurești pe luciul ochilor sorbiți în suflet minunea florilor de sticlă a lui decembrie.
Din starea ei brută și efemeră, frumusețea argintie a foiței de zăpadă, ca și cum s-ar îmbiserici într-un ritual al rugii, se purifică în divinitatea clipelor în care coboară din natură-n privirea și sufletul tău, iar de acolo se ridică în crâmpeiul de imagine din vis în care ai ales să fii și vei rămâne, căci ești visătoare și ai inimă frumoasă…!
E Ajunul, Lili…, nu doar cuvintele pot să îți semnifice ceea ce poate-ți spun, poate nu…, mai bine ascultă ce-ți spune inima mea, căci ea vorbește la fel acum ca și altădată…, acum ca și altădată, inima citește cuvinte și scrie cuvinte din cuvinte…!
Să evadezi din timp se poate și nu e nici greșeală nici utopie…! Alt vehicul uman pentru călătoria în timp, afară de gând, imaginație și sentimente nu există, iar tu le-ai agonisit pe acestea: gândești frumos și-n gândurile tale este un ceva enigmatic, atrăgător și emoțional.
Cu cât merg mai departe pe făgașurile croite de aceste gânduri ale tale, îndelungul multor clipe și zile și ani, dragostea de călătorie, de privit, de cunoaștere prinde rădăcini din ce în ce mai adânci în suflet. Iar cu fiecare astfel de călătorie capăt o experiență nouă din care am ceva de topit în amintiri și devin din ce în ce mai cuprins de satisfacție.
De aceea, cu vădită plăcere îmi plimb privirea prin amintiri. Sunt luminoase, sunt pline de culoare și mesaj…, au un efect odihnitor, înveselitor, entuziast…, îmi înviorează sufletul ca niște fântâni arteziene sub care se scaldă porumbei…!
(Aurel V. Zgheran)
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..