Frumoasa mea iubită,

O făptură desăvârșită,

Încă din plină tinerețe,

Obsedată era de zveltețe.

Femeile rubensiene o exasperau,

Deoarece defel corsete nu purtau,

Iar când mergeam la teatru, mai mereu era distrată,

De simbolurile din Macbeth nu se arăta entuziasmată,

Geniul shakespearian rece o lăsa,

De substratul spiritual puțin îi păsa,

Fiindcă un singur lucru o interesa:

De ce Eleonora Duse măcriș mânca.

Până și la grădina zoologică se gândea:

Cum oare de-i atât de slabă maimuța ?

Pesemne a renunțat la pâine

Și dă bananele la câine.

Dacă maimuța mănâncă supa și rasolul fără pâine,

De ce nu ar da chiar și bananele la câine ?

Mă întrebam la rândul meu,

Cuprins de o foame de leu.

Jur că mă las de pâine și legume, spunea

Și clipa cea romantică de râpă se ducea.

Iar când în iarbă despre stele îi vorbeam întruna,

Ea mă întreba: de ce se subțiază atât de mult luna ?

După ce obștescul sfârșit mi-am dat,

Iubita mea la cimitir m-a vizitat

Și cum bocea foarte tare,

I-am răspuns la chemare,

Scheletul meu i s-a arătat,

Într-un cearșaf alb înfășurat.

Dacă să mă înțelegi ai putea,

Sub pământ ai veni, draga mea,

Pe lumea cealaltă ne-am uni

Și bine împreună am putrezi.

Iubita mea îndată m-a întrebat:

Cum de în ăst hal te-ai emaciat ?

Moartea, i-am zis, ce altceva ?

Alelei ! Atunci te voi urma !

by

Referinţă Bibliografică

Ana Ionesei: Iubita, silueta și Moartea-Esteta după Cura de slăbire de Karinthy Frigyes/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 1 august 2016