Zi de sărbătoare în Liești
Pe data de 24 iunie 2026, la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din comuna Liești, județul Galați, enoriașii parohiei au trăit un eveniment deosebit. Pe lângă glasul liturghiei, sărbătoarea dedicată Nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, a fost prezent și glasul artei populare locale. Hărnicia, priceperea și măiestria unui grup de lieștence s-au lăsat cunoscute de-ntreaga comunitate religioasă ortodoxă exact de ziua iei, brandul nostru românesc.
Acest grup, inițiat și condus de Adriana-Adina Barbu, a expus într-un spațiu frumos amenajat, sub oblăduirea preoților Marcel Jorăscu, Titi Gabor și Ion Croitoru, cele mai frumoase ii și costume naționale din diferite perioade istorice, de la 1890 până în 2026.
Lieștenii prezenți la slujbă, foarte mulți în veșminte adecvate sărbătorii și cu fire de sânziene în mână, au gustat din plin frumosul, artistic lucrat, și și-au îmbogățit cunoștințele privind motivele și simbolistica lor așezate cu acul, cu migala și răbdarea indispensabile unor astfel de artiști, calitatea dar și coloristica firului ce înnobilează albul pânzei. Au admirat piese care sunt specifice prunciei, tinereții, maturității, bătrâneții, dar și văduviei. În realizarea altițelor sau a râurilor acul a tras după el firul gândurilor întoarse mult spre strămoși, chiar spre geto-daci, pentru a păstra cât mai vie fibra identitară a neamului, spre timpul copilăriei, loc din care se încarcă de obicei cu vioiciunea ducerii la bun sfârșit a lucrului început, dar și în prezentul, amalgamul de bucurie și incertitudine.
Nu a lipsit din expoziție costumul național pentru zona Țara de Jos a Moldovei, a județului Galați în special, reconstituit de etnografistul Eugen Holban.
Dintre expozante, merită a fi menționate doamnele făuritoare de bucurii spirituale nu numai pentru sinele dumnealor, ci și pentru sufletul semenilor: Maricica Croitoru, Eugenia Neacșu, Lăcrămioara-Mia Ojoc, Adriana-Adina Barbu, Cerasela-Lăcrămioara Crăcea, Mirela Ciorâță, Mihaela Neruja, Tincuța Necula, Dana Dibu, Nedița Gurău, Ioana Grosu. Surpriza expoziției o constituie băiatul Alin, în vârstă de 13 ani, al familiei Mihaela și Sorin Ignat. Și el are gherghef și coase modele naționale, ba chiar o ie, prima sa lucrare pusă în valoare acum și aici, fapt ce demonstrează că arta nu are vârstă, nu are graniță, ci doar nevoia de două suporturi psihologice: aptitudine și pasiune. Și legate prin nevoia sinceră de frumos. De fapt, în destinul fiecărui om se găsește ceva din aria esteticului, important e ca să descoperi drumul care te conduce acolo și să trăiești determinarea.
Cuvintele nu sunt de ajuns pentru a exprima aprecierile simțite de fiecare consumator la contactul cu exponatele. Însă, mirările, nedumeririle, încântările și întrebările nepuse au creat stări, zâmbete și emoții cât pentru a face pe autori niște persoane fericite.
Activitatea din această zi, o împletire sacră a două slujiri – una religioasă și una artistică – cu impact direct la suflet, cred că are o pecete: credința și arta de veacuri fac casă bună.
Dragi lieșteni, lecția de a trăi frumos trebuie și reluată, dar și reînvățată!
25 iunie 2026 Stan M. ANDREI
învățător pensionar

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..